Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal Rural – 23 noiembrie

jurnal_rural_3.jpg

Avansul pe suprafață a început să fie plătit și au fost emise ordine de plată pentru 120.000 de fermieri
Avansul pe suprafață a început să fie plătit și au fost emise ordine de plată pentru 120.000 de fermieri
Sursa imaginii: 
RFI

În fine, după o lungă așteptare, avansul pe suprafață a început să fie plătit și au fost emise ordine de plată pentru 120.000 de fermieri, spune ministrul agriculturii Achim Irimescu.

”Este vorba de un avans de până în 70%, în jur de 53 de euro pe hectar. Reprezentanții Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură m-au asigurat că în circa trei zile se pot plăti toate avansurile, adică se pot transfera banii pentru mai mult de 700.000 de fermieri, dintr-un total de peste 900.000”, a spus ministrul Irimescu. La ora actuală există în buget suma necesară pentru plata avansului pe suprafață, adică aproximativ 400 de milioane de euro.

Avansul va fi plătit în lei la cursul stabilit de Banca Centrală Europeană la 30 septembrie 2015, ceea ce înseamnă aproximativ 236 lei/hectar.

Amintim - campania de primire a cererilor unice de plată pentru 2015 a fost prima din noua Politică Agricolă Comună 2014 - 2020 și a adus schimbări majore impuse de legislația comunitară. Legislația aplicabilă a cuprins atât partea de activitate din sectorul vegetal, cât și din cel zootehnic, existând totodată reguli noi privind criteriile de eligibilitate.

Unde sunt adeverințele pentru zootehnie?

Crescătorii de bovine și ovine așteaptă de mai bine de o lună ca Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură să le elibereze adeverințele în baza cărora pot solicita credite bancare. Potrivit șefului APIA, Mihai Puțintei, instituția lucrează acum la elaborarea acestor convenții, nefiind menționată o dată clară cu privire la eliberarea lor către fermieri.

Crescătorii de bovine care au depus cereri în cadrul schemei de Ajutoare Naționale Tranzitorii vor putea lua credite pe baza adeverințelor eliberate de APIA, suma înscrisă în adeverință fiind de 300 lei/cap de animal.

Băncile cu care MADR a încheiat protocoale de colaborare vor credita până la 90% din valoarea adeverinței, astfel că suma pe care fermierii o vor putea primi sub formă de credit pentru fiecare animal din schema de ajutor va fi de 270 de lei.

Compensații pentru secetă

Vești bune pentru fermierii care așteaptă să fie despăgubiți pentru pagubele suferite în urma secetei din vară, anunță noul ministru al agriculturii. Achim Irimescu spune că s-a primit acordul Comisiei Europene pentru plata compensațiilor, dar deocamdată sunt puține cereri depuse la APIA. Acest lucru ar putea duce la prelungirea termenului de depunere sau la majorarea sprijinului întrucât bugetul total a fost deja aprobat și se va împărți la o suprafață mai mică.

”În teritoriu au fost unele scăpări legate de cerințele privind carnetul de producător, felul în care s-au raportat lucrurile și probabil că nu vom ajunge să acordăm ajutoare de stat în valoare de 640 milioane de lei, suma prevăzută inițial pentru despăgubirile de secetă”, a declarat ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Conform unei evaluări provizorii, se pare că MADR nu va reuși să epuizeze toți banii alocați pentru despăgubirile de secetă, așa că se pune problema dacă termenul de depunere al documentației – acum fixat la 30 noiembrie, poate fi prelungit sau dacă despăgubirile pentru secetă vor fi mai substanțiale pentru fermieri declarați eligibili la plată.

”Legea irigațiilor”, publicată în Monitorul Oficial

Miliardul de euro promis pentru sistemul național de irigații este o certitudine, anunță fostul ministrul al agriculturii Daniel Constantin, din moment ce legea în această chestiune a fost publicată în Monitorul Oficial.

”Este o lege care garantează fermierilor că, indiferent de partid sau ministru, sumele vor exista din 2016 până în 2020. Prin lege am alocat și aproape 1000 de posturi pentru agenția de îmbunătățiri funciare, care trebuiesc ocupate cât mai repede. De asemenea, legea oferă garanția faptului că infrastructura nu mai poate fi devalizată. În caz că nu se întreține de către organizații, ea revine la stat”, a detaliat Daniel Constantin.

Ghid AFIR pentru a primi mai repede banii europeni

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a publicat pe pagina sa de internet ”Ghidul de prevenire a neregulilor privind crearea de condiții artificiale pentru obținerea fondurilor europene nerambursabile derulate prin PNDR 2014 – 2020”.

AFIR a decis alcătuirea acestui îndrumar pentru a furniza solicitanților și beneficiarilor fondurilor europene nerambursabile acordate prin PNDR un suport informativ complex pentru întreprinderea măsurilor și acțiunilor necesare în vederea prevenirii neregulilor în gestionarea fondurilor europene.

Cei interesați să depună proiecte de finanțare sau cei care deja beneficiază de fondurile acordate prin PNDR pot găsi informații privind definirea condițiilor artificiale, exemple concrete de nereguli și recomandările pe care le face AFIR pentru evitarea acestor situații.

Agricultură verificată prin satelit

Producțiile agricultorilor ar putea fi monitorizate prin satelit, pentru că noul ministru al agriculturii are suspiciuni că producțiile raportate de România până acum la Bruxelles au ”acuratețea necesară”, așa că intenționează să facă verificări suplimentare.

”Nu poți să întreprinzi nimic dacă nu știi pe ce stai. Am de multe ori impresia că datele pe care le transmitem la Bruxelles și pe care le deținem noi nu au acuratețea necesară. Sunt firme specializate care pot să îți ofere date prin satelit la tona de grâu, de porumb produs. Și atunci scăpăm de o grămadă de probleme pentru că eu dacă nu știu exact cât s-a produs, am o mare problemă: ne ajunge grâul, nu ne ajunge anul acesta. Ar fi bine ca eu, ministrul agriculturii să știu cât produc din fiecare produs”, a explicat Achim Irimescu.

El amintește că supravegherea atentă a pieței agricole nu este o noutate și a dat exemplu sectorul laptelui, unde se face o monitorizare atentă. ”În sectorul laptelui s-a introdus Observatorul pieței laptelui și se raportează prețurile, deci trebui să extindem și la celelalte sectoare. Trebuie să am o bază reală a ceea ce se produce”, a explicat șeful MADR.

Modificări pentru apicultori

A fost modificată legea apiculturii, iar una dintre cele mai importante schimbări aduce noi reguli pentru amplasarea stupilor. De fapt este vorba de o restricție, care spune că ”amplasarea familiilor de albine pe terenurile deţinute de apicultori, cu orice titlu, se face la o distanţă de cel puţin 10 m faţă de drumurile publice sau hotarele proprietăţilor din domeniul public aflate în intravilan ori în extravilan şi la o distanţă de cel puţin 5 m faţă de hotarele proprietăţilor din domeniul privat aflate în intravilan ori în extravilan”.

Noile norme interzic astfel mai ales amplasarea stupilor direct la șosea, o poziționare care permitea apicultorilor să își promoveze și să își comercializeze mierea pe drumuri cu trafic intens. Totodată, legea a fost completată astfel încât numărul familiilor de albine amplasate pe vatra permanentă, pentru iernat, nu este limitat.

”Kurtos Kolac”, produs românesc

Noul ministru al agriculturii vrea să înregistreze ”kurtos kolac” ca produs tradiţional românesc, alături de salamul de Sibiu, telemeaua de Ibăneşti şi peştele Novac Afumat. ”Am vorbit în acest sens (în ceea ce priveşte kurtos kolac – ul) cu oficialii din Ungaria şi am stabilit de comun acord că este produs românesc, dar nu am găsit până acum o asociaţie care să-l promoveze”, a afirmat Achim Irimescu.

Până în prezent, la Uniunea Europeană a fost înregistrat ca produs tradiţional românesc doar magiunul de Topoloveni. ”Mai vrem să mai protejăm salamul de Sibiu şi telemeaua de Ibăneşti. Se mai pune problema afumatului de Novaci, care are o problemă că este promovat de un agent economic şi nu de către o asociaţie”, a mai spus Irimescu.

 
Ascultă Jurnal Rural din 23 noiembrie