Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal Rural – 11 ianuarie

jurnal_rural_1.jpg

Șapte din zece români cred că agricultura și dezvoltarea rurală sunt subiecte importante pentru viitor
Șapte din zece români cred că agricultura și dezvoltarea rurală sunt subiecte importante pentru viitor
Sursa imaginii: 
RFI

Șapte din zece români cred că agricultura și dezvoltarea rurală sunt subiecte importante pentru viitor, relevă studiul Eurobarometru privind politica agricolă comună, realizat la sfârșitul anului trecut.

Țintele principale ale politicii comunitare în domeniu ar trebui să fie asigurarea unui standard de viață decent pentru agricultori (59% dintre răspunsuri), dezvoltarea zonelor rurale păstrând caracterul lor specific, garantarea unor produse agricole de calitate, sănătoase și sigure și asigurarea unor prețuri rezonabile la alimente pentru consumatori.

Peste două treimi dintre români (68%) au auzit de sprijinul acordat de Uniunea Europeană agricultorilor, însă jumătate dintre ei nu cunosc detalii despre acesta. 57% dintre respondenți apreciază că sprijinul acordat este prea mic și doar 27% îl consideră adecvat, iar 84% sunt de părere că el ar trebui să crească în viitor.

Marea majoritate a românilor cred că subvențiile ar trebui reduse în cazul agricultorilor care nu respectă standardele privind bunăstarea animalelor, protecția mediului și siguranța alimentară.

Se schimbă structura și suprafața zonelor defavorizate

Harta zonelor defavorizate din România va fi schimbată întrucât, la ora actuală se lucrează pe o situație veche a acestor zone, potrivit ministrului agriculturii, Achim Irimescu.

”România ar avea de câștigat pentru că suprafața se va mări cu 20 la sută. Numai că sunt alte state membre ale Uniunii Europene care ar putea fi afectate, iar acum s-a ajuns la un mic blocaj dacă putem spune așa. Sper să se rezolve la nivel european. Acum funcționează vechea zonare”, a declarat ministrul agriculturii.

Până la această dată nu au fost efectuate plăţi aferente Măsurii 13 din vechiul PNDR, privind zonele defavorizate. Referitor la modalitatea de solicitare a sprijinului, de menționat că accesarea măsurilor de dezvoltare rurală (inclusiv Măsura 13) se efectuează prin cererea unică de plată pe suprafaţă. Fermierii depun anual doar o singură cerere unică de plată, chiar dacă deţin suprafeţe de teren în diferite localităţi sau judeţe.

PFA-urile, nerentabile pentru fermieri

Modificarea Codului Fiscal a adus o serie de schimbări pentru persoanele fizice autorizate. Printre cei mai afectați sunt producătorii agricoli, așa că mulți au anunțat deja că vor renunța la statutul de persoană fizică autorizată din cauza taxelor obligatorii care au fost introduse în acest an.

Pe acest fond, economiștii cred că tot mai multe PFA- uri vor fi desființate, iar numărul societăților cu răspundere limitată va crește. ”Poți să ai, de exemplu, venituri din salarii și să desfășori și o activitate organizat, sub forma unui PFA. Vei plăti 55,3 la sută, ceea ce nu s-a întâmplat până acum dacă aveai venituri peste 35 la sută din salariul mediu brut”, explică experții contabili.

Alimentele s-au ieftinit și anul trecut

Indicele prețurilor produselor alimentare la nivel mondial, elaborat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, a scăzut cu 19% în 2015. Acesta este de altfel al patrulea an consecutiv de scădere a prețurilor la alimente, pe fondul ofertelor abundente și al încetinirii economiei mondiale, a anunțat FAO. Organizația publică lunar propriul său indice care măsoară modificările de prețuri înregistrate de un coș de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr.

În luna decembrie 2015, acest indice a atins o valoare medie de 154,1 puncte, în scădere cu aproximativ un procent față de valoarea revizuită de 155,6 puncte înregistrată în luna noiembrie.

Scăderea prețurilor la alimente din luna decembrie s-a datorat în principal unei contracții a prețurilor la carne, la care s-a adăugat reducerea prețurilor la cereale și la produsele lactate, scăderi care au contracarat creșterile de prețuri înregistrate la uleiuri vegetale și zahăr.

Pe ansamblul anului 2015, indicele prețurilor la cereale a scăzut cu 15,4%, în timp ce prețurile la uleiuri vegetale au atins cel mai scăzut nivel din ultimii nouă ani iar prețurile la lactate au înregistrat cea mai mică medie anuală de după 2009.

De ce România nu își poate păstra în proprietate terenul agricol?

România a rata șansa de a bloca vânzarea terenurilor către străini, chiar dacă oficialii Comisiei Europene nu au fost împotriva unor restricții, spune ministrul agriculturii Achim Irimescu. În context, să amintim că Ungaria a interzis străinilor să mai cumpere teren arabil printr-un vot în Parlamentul de la Budapesta. Amenințați cu procedura de infringement pentru că nu au liberalizat piața funciară, maghiarii nu vor să revină asupra deciziei.

Pusă în fața aceleiași decizii – aceea de liberalizarea a pieței terenurilor, România a adoptat în Parlamentul de la București controversata Lege 14/2014 care nu îngrădește străinilor cu nimic posibilitatea de a cumpăra pământ pe firmă (deja puteau oricum să facă acest lucru și înainte de 2014), dar și pe persoană fizică.

La aproape doi ani distanță de când străinii au primit liber acces la pământurile noastre, aflăm că, de fapt, Comisia Europeană nu s-a opus unor restricții legislative, așa cum am fost lăsați să credem de către guvernarea de la acea vreme. ”Comisia Europeană a spus așa: nu suntem împotriva unor, să spunem, restricții. Cu o singură condiție: să fie înscrise în niște obiective prioritare ale statului membru”, a dezvăluit ministrul agriculturii.

 
Ascultă Jurnal Rural din 11 ianuarie 2016