Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal Rural - 25 aprilie

jurnal_rural_1.jpg

Prin intermediul Camerelor Agricole, fermierii vor putea primi consultanță și pentru accesarea fondurilor europene prin PNDR
Prin intermediul Camerelor Agricole, fermierii vor putea primi consultanță și pentru accesarea fondurilor europene prin PNDR
Image source: 
RFI

Dezbaterile privind înființarea Camerelor Agricole private a intrat pe ultima sută de metri. Parlamentarii urmează să voteze în curând legea care ar veni mai ales în sprijinul micilor fermieri.

”Prin aceste Camere Agricole ne dorim să ajutăm și micul producător să vândă, să aiba parte de desfacere. Dacă vrem să facem ceva în țara asta, doar prin Camerele agricole și Fondul mutual o să reușim, altfel ne putem lua gândul de la dezvoltarea agriculturii din România”, spune Cornel Stroescu, inițiatorul acestei legi și președintele Camerei Agricole Naționale.

Camerele Agricole ar urma să fie instrumentele prin care și micii fermieri ar putea dobândi cunoștințele necesare pentru a realiza o agricultură cât mai modernă și viabilă economic. De asemenea, prin intermediul Camerelor Agricole, fermierii vor putea primi consultanță și pentru accesarea fondurilor europene prin PNDR.

Camerele Agricole ar urma să fie sprijinite financiar de la bugetul de stat pe o perioadă de aproximativ 4 ani, ulterior urmând să intre pe autofinanțare din contribuțiile fermierilor.

În România sunt 800.000 de fermieri cu proprietăți între 1 și 5 hectare de teren agricol, care dețin în total peste 4 milioane hectare de teren. Marii proprietari de terenuri agricole reprezintă doar 1% din total, fiind vorba de 11.000 de societăți. Acestea dețin cealaltă jumătate din suprafața agricolă a României, aproape 5 milioane de hectare.

Agricultura eco, încă la începuturi

Mai puțin de 1% din suprafața agricolă totală de 13 milioane de hectare din România este cultivată cu cereale, legume sau viţă-de-vie ecologice, potrivit datelor Ministerului Agriculturii. În perioada 2010-2014, suprafaţa agricolă ecologică a crescut cu aproape 60%, până la circa 290.000 de hectare, și tot mai mulţi antreprenori sau multinaţionale au început să parieze pe produse ”verzi”.

Pe de altă parte, suprafaţa agricolă ”verde“ s-a redus cu 1.000 de hectare în 2014 faţă de anul precedent, acestea fiind ultimele date publicate pe site-ul instituţiei. În același timp, numărul antreprenorilor sau al multinaţionalelor care s-au îndreptat spre acest tip de agricultură a crescut de aproape cinci ori în perioada 2010-2014, până la aproape 14.500 de operatori.

Acest lucru arată că există un interes tot mai mare pentru produsele ecologice şi în România, deşi această piaţă este încă una de nişă. Anul trecut trendul a fost însă descrescător - numărul de producători, comercianţi sau procesatori bio s-a redus cu 18%.

Glifosat, încă 7 ani în Uniunea Europeană

Parlamentul European a aprobat prelungirea cu șapte ani a autorizației care permite folosirea erbicidului glifosat, utilizat pe scară largă în agricultură.

Totodată, rezoluția votată prevede și o serie de interdicții, precum interzicerea folosirii erbicidului glifosat în grădini și parcuri publice.

Reautorizarea erbicidului glifosat a fost promovată inclusiv de către organizația Copa-Cogeca, care a trimis de curând o scrisoare oficială Comisiei Europene în care îndeamnă reprezentanții blocului comunitar să păstreze pe piața substanța activă a erbicidului glifosat, după ce Autoritatea pentru Siguranța Alimentară a UE a aprobat acest erbicid.

O serie de studii științifice au calificat erbicidul glifosat drept unul periculos pentru sănătate. De exemplu, Centrul Internațional de Cercetări asupra Cancerului, care are sediul în Lyon și funcționează în cadrul Organizației Mondiale a Sănătății, a clasificat acest erbicid ca fiind ”probabil cancerigen”.

Cu toate acestea, reprezentanții care produc acest erbicid susțin că studiul este eronat. Industria citează studiile Institutului german de evaluare a riscurilor, însărcinat cu reevaluarea la nivel european a glifosatului, care precizează că erbicidul nu indică niciun risc.

Grăbiți-vă să cereți banii pentru motorină

Cererile de ajutor de plată pentru motorină în agricultură pot fi depuse până pe 3 mai, anunță Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură.

Cererile privesc motorina utilizată în agricultură aferente perioadei 01 ianuarie - 31 martie 2016.

Ajutorul de stat se acordă sub formă de rambursare a diferenței dintre acciza standard și acciza redusă (stabilită la 21,00 euro/1000 litri) pentru motorina utilizată la efectuarea lucrărilor mecanizate în agricultură, a cărui valoare unitară este de 1,7975 lei/litru.

Liber (din nou) la cultivarea de cânepă

Românii ar putea cultiva cânepă, inclusiv în propriile gospodării, pe suprafeţe de până la 1.500 de metri pătraţi, potrivit unui proiect elaborat de către Ministerul Agriculturii.

Măsura vine pentru a sprijini cultivarea acestei plante care aducea venituri importante României, odinioară al treilea producător din lume.

Ministerul vrea să permită cultivarea plantelor de cânepă inclusiv în gospodăriile populaţiei, cu condiţia ca suprafaţa cultivată să fie de cel mult 15 ari, producţia să fie pentru uzul propriu al fermierului care trebuie să deţină terenul în proprietate  şi să depună o declaraţie pe propria răspundere prin care anunţă o astfel de cultură.

”Agricultura prin satelit”

Uniunea Europeană deschide competiția ”Agricultura prin satelit” 2016, dedicată tinerilor și studenților din toată Europa și Africa, care pot câștiga premii în valoare de 13.000 de euro.

Tema competiției este modul de utilizare a tehnologiei prin satelit în agricultură în scopul îmbunătățirii eficienței și reducerii impactului asupra mediului.

Competiția s-a lansat pentru prima dată în 2012 și a continuat cu ediția din 2014, atrăgând participanți din 29 de țări la ultima ediție. Printre categoriile premiate se află și un premiu special pentru propuneri care se adresează nevoilor fermierilor și producătorilor din Africa.

Scopul competiției este de a promova utilizarea sateliților în practicile agricole inovatoare, care vor contribui la reducerea impactului asupra mediului și de a crește beneficiile pentru utilizatorii finali.

Persoanele fizice sau echipele universităților sau organizațiilor comerciale pot depune noi idei și soluții tehnologice sau studii de caz.

Finaliștii edițiilor anterioare au fost tineri din Republica Cehă, Germania, Kenya, România, Rwanda, Portugalia, Africa de Sud, Spania și Regatul Unit, cu teme variind de la platforme de date geo-referențiale, tehnologii ”roi”, roboți de plantare precisă de semințe, recoltarea selectivă de măsline și folosirea dronelor pentru sistemele de avertizare timpurie a foametei și instrumente de sprijin decizional în Africa.

Ascultă Jurnal Rural din 25 aprilie 2016