Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


O provocare de campanie: cine poate dezvolta un oraș globalizat? (Decriptaj)

andrei-tarnea-1.jpg

Andrei Țărnea, directorul executiv al Institutului Aspen România
Image source: 
rfi.ro

Emisiunea decriptaj de joi, 5 mai, l-a avut ca invitat pe Andrei Țărnea, directorul executiv al Institutului Aspen România. Tema: metropole globalizate și șansele unor orașe românești de a se integra în circuitul global.

Andrei Țărnea afirmă că viitorul va aparține orașelor care vor ști să se deschidă spre lume, în pofida provocărilor de ordin identitar, social sau chiar securitar.



- Am în față un top al orașelor globalizate realizate pentru 2015 în care primul loc e ocupat de New York, urmat de Londra, Paris, Tokyo, Hong Kong, Los Angeles, Chicago, Singapore - ce înseamnă un oraș globalizat?

- Timp de mii de ani omenirea s-a dezvoltat în mare măsură la nivel civilizațional prin orașe. Ceea ce se schimbă în ultimele decenii este natura interconectată a ansamblului produselor culturale, economice, politice ale omenirii, și orașele sunt cele care domină această nouă dimensiune de interconectare. Am avut fenomene migratorii în toate aceste milenii, dar ceea ce se întâmplă astăzi este complet diferit. Orașele totdeauna au fost cosmopolite, au fost adevărați magneți pentru oameni de tot felul, de culturi diferite, știm cu toții orașele mediterane care au dat până la urmă civilizații, greacă, romană, tocmai pentru că erau locuri de întâlnire a ideilor. Astăzi însă, într-un amestec de tehnologie, facilitate de deplasare, și o universalitate a spațiului de business, avem orașe care devin un fel de super-hub-uri, un fel de centre nevralgice, cu putere economică, politică, tehnologică și științifică, care se structurează într-un tip de putere fără precedent. Care depășește uneori puterea statelor în care acestea funcționează. Evident că nu sunt lucruri separate, dar capătă o dimensiune foarte specifică.

- Iată chiar astăzi la Londra sunt alegeri pentru primăria unuia dintre cele mai globalizate orașe ale lumii...

- Ca un semn interesant, cei doi candidați care sunt în vârful opțiunilor electoratului, candidatul Partidului Laburist și Candidatul Partidului conservator, amândoi veniți din comunități de migrație, un musulman și un evreu, într-o țară majoritar creștină - un semn al imensului succes al capitalei Regatului Unit ca oraș globalizat. Londra astăzi este un oraș în care dacă te duci și ceri o cafea ai șanse la fel de mari să-ți fie servită de un român, un spaniol sau un polonez sau un pakistanez sau de un britanic. Dar lucrurile nu se opresc aici, nu e vorba doar despre o diversitate etno-culturală, este vorba despre o diversitate de idei, de un anumit tip de atracție magnetică, oamenii își doresc să trăiască în aceste orașe. Și asta nu doar pentru că viața e confortabilă, pentru că, să ne amintim, prețul acestui succes este acela că orașele sunt foarte scumpe, complicate, dure. Un oraș globalizat reprezintă un cost pentru locuitorii săi.

- Tocmai despre asta e vorba. Trebuie oare să ne dorim așa ceva pentru marile orașe din România?

- Într-o anumită măsură Bucureștiul, Clujul, Timișoara, câteva din orașele României au un anume grad de globalizare, devin mai cosmopolite, mai integrate, numai că fenomenul despre care noi vorbim acum este la o cu totul altă scară. Acest fenomen este în același timp strategic, o decizie, o voință a decidenților dar și a cetățenilor acestor orașe, dar fenomenul se întâmplă parțial pentru că forțe care nu sunt la îndemâna unui singur decident, sau unei singure industrii funcționează în sinergie. În acest moment singurul lucru care recomandă Bucureștiul este scara, poziția sa geografică bună, apropiată atât de Balcani cât și de Turcia, cât și de coridorul Est-Vest pe care unii îl numesc Drumul Mătăsii, dar care e o promisiune nu neapărat împlinită. Pentru ca Bucureștiul să acceadă în această listă rarefiată a marilor orașe globalizate, scara nu ajunge. E nevoie de o uriașă investiție, care pleacă de la o viziune, de infrastructuri, de interconectare. Nu e vorba doar de infrastructuri fizice, de drumuri și autostrăzi, ci și de infrastructuri logistice, de port și aeroport, de ceea ce înseamnă infrastructuri tehnologice, la care Bucureștiul poate să acceadă. Acum mai puțin o lună a avut loc la București o reuniune extrem de importantă la București care se chema Keystone Projects - proiecte cruciale - fie că e vorba de un proiect cum e Laser Valley, Valea Laserului, pe care Ministerul Educației și Cercetării îl dezvoltă în jurul laserului de la Măgurele, un proiect european de milioane de euro, a cărui importanță depășește doar această investiție în cercetare fundamentală. El are oportunitatea unei imense dezvoltări de business, de tehnologie, la București și în același timp o dezvoltare urbană cu tot ce înseamnă acest lucru.

- Există însă și alte orașe care au șansa lor la globalizare?

- Da, există. Fie prin impactul unei dezvoltări naturale, pentru că ele se află pe aceste rețele de transport și logistică globală, cum e cazul Constanței, un oraș extrem de important, care a devenit deja cel mai important port exportator de comerț cu cereale al europei. E pe primul loc în Europa, și nu întâmplător. Clujul funcționează de ceva vreme ca un hub de IT, dar în același timp și de cercetare medicală, de servicii medicale, pentru întreaga regiune a Transilvaniei extinse. Timișoara e un magnet pentru zona Balcanilor, și vedem lucrul acesta din numărul de studenți străini care este din nou în creștere, sunt mulți studenți francezi care vin la studii de medicină în România, dar și studenți din Balcani, din țările din regiune, depășind simplul program Erasmus și nivelul unei prezențe exotice în sud-estul Europei. Devine o oportunitate de studiu și pentru unii diuntre ei chiar angajament profesional. În același timp este extrem de important să înțelegem că nu putem separa succesul de identitate. Pentru un oraș cum e Iașiul de exemplu, o logică regională, care să privească nu doar spre București și spre Moldova, dar și spre Chișinău, spre Cernăuți, spre Ucraina și republica Moldova, sunt elemente critic importante, identități renăscute, imaginative, care să reancoreze orașe și regiuni urbane într-o logică de data aceasta transregională.

- Dar nu trăim vremuri tocmai favorabile acestui discurs politic referitor la globalizare. Astăzi sunt vremuri în care societățile par mai degrabă că vor să se închidă, și poate viitorii decidenți se vor feri să vândă asemenea idei electoratului ...

- Aici e și marele risc. Orașele care vor rămâne deschise, care vor rămâne în competiție pentru cei mai întreprinzători dintre imigranți, de oriunde ar veni aceștia, sunt orașele care vor câștiga competiția. Londra este astăzi un oraș în care aproape jumătate din populație nu este născută în Marea Britanie, nu doar în Londra! Nu întâmplător. Berlinul este un magnet pentru migrație și e un oraș care are succes tocmai în acele zone care fac economia viitorului. Toate lucrurile astea vor duce la schimbări masive la nivelul forței de muncă din Europa. Orașele care rămân deschise, care au curajul să treacă de anumite frici, legitime de altfel, legate de echilibre sociale, culturale, sunt orașele care vor câștiga.