Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal Rural – 11 iulie

România este obligată să finalizeze cadastrul agricol, altfel se pot pierde subvențiile, avertizează premierul Dacian Cioloș

15 iulie este data limită până la care agricultorii pot cere la APIA o nouă subvenție în cuantum de 1.500 de euro dacă respectă anumite condiții impuse de agenția de plăți. Este vorba de submăsura 6.5 ”Schema pentru micii fermieri din cadrul PNDR 2014-2020”.

Aceasta se adresează fermierilor care au accesat cel puțin un an Schema Simplificată pentru Micii Fermieri din cadrul Pilonului I (campania 2015), aferentă Cererii unice de finanțare de la APIA, schemă ce a beneficiat de maximum 1.250 euro/fermă.

Acum, pentru a putea accesa submăsura 6.5 pe perioada anului 2016, este necesar ca fermierul să notifice APIA că dorește retragerea din Schema Simplicată pentru micii fermieri. Data limită până la care fermierii pot notifica APIA este 15 iulie.

Sprijinul financiar acordat prin submăsura 6.5 reprezintă 120% din suma anuală calculată a sprijinului pe care fermierul era eligibil să o primească în cadrul schemei simplificate din Pilonul I, adică 1.500 de euro în loc de 1.250.

E bine de știut că submăsura 6.5 are ca scop facilitarea comasării terenurilor și presupune transferarea definitivă către alt fermier a întregii exploatații, inclusiv drepturile de plată corespunzătoare.

Transferul definitiv se poate face atât prin documente care conferă proprietatea bunurilor imobiliare cât și prin arendarea prin contract de arendare pe o perioadă de cel puțin 20 de ani.

Fără cadastru, zero subvenții europene

România este obligată să finalizeze cadastrul agricol, altfel se pot pierde subvențiile, avertizează premierul Dacian Cioloș, fost comisar european al agriculturii. El spune că, în caz contrar, în agricultură se poate ajunge la un punct de blocaj, iar în câțiva ani nu se vor mai putea acorda subvențiile.

”În agricultură ajungem la un punct de blocaj atunci când nu avem cadastru, când anumite proiecte de investiții nu pot să decurgă normal, când nu putem avea o viziune de dezvoltare teritorială rurală atâta timp cât nu avem pusă în valoare această resursă, care este fondul funciar. Ca să nu mai vorbesc de faptul că în câțiva ani nu vom mai putea acorda subvențiile dacă n-avem acest cadastru, pentru că este o condiționalitate asumată de toate statele membre ale Uniunii Europene și deci trebuie să finalizăm și noi acest proces”, spune premierul Cioloș.

Prim-ministrul a mai declarat că acum există la nivelul Agenției de Cadastru un pachet de instrumente și de măsuri care sunt la dispoziția primarilor care doresc să-și asume la nivelul comunelor acest proces.

Noi controale sanitare la graniță

Toate alimentele care intră în România vor fi verificate de inspectorii sanitar-veterinari la graniță, arată un proiect de lege aflat acum pe parcursul parlamentar. Probele de laborator pentru toate alimentele din import, inclusiv cele care nu sunt de origine animală, ar putea fi recoltate imediat la intrarea în țară, prin posturile de inspecție la frontieră.

Noua lege stabilește că orice import alimentar de origine animală va trece obligatoriu pe la inspecția de frontieră, iar acest lucru ar urma să se întâmple din toamnă, inițiativa legislativă având parte de procedură de urgență. De asemenea, documentul  stabilește noi atribuții pentru Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor.

Motivația proiectului de lege, spun inițiatorii, a pornit de la declarațiile tot mai frecvente din spațiul public privind produsele neconforme cu standardele de siguranță alimentară provenite din import. Chiar ministrul agriculturii Achim Irimescu spunea că multe produse din străinătate care ajung în România se vând pentru că sunt din segmentul cel mai ieftin, dar, în acest fel, populația este otrăvită și producătorul român omorât.

De aceea, spunea ministrul Irimescu, va reintroduce controlul la frontieră pentru reziduurile de pesticide, de produse chimice, pe considerentul că în cazul multor produse din ”gama de jos” care ajung pe piața românească sunt utilizate pesticide interzise pe piața europeană.

ANSVSA în alertă

Pesta porcină africană și dermatoza nodulară contagioasă a porcinelor, boli care se manifestă în apropiere de România, dau frisoane fermierilor locali și provoacă îngrijorare în Autoritatea Națională Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor. De aceea, ANSVSA a luat câteva măsuri pentru a preveni apariția pestei porcine africane în România și monitorizează controlul mișcării animalelor, după ce în Bulgaria, Serbia și Macedonia au fost raportate sute de cazuri de dermatoză nodulară la bovine.

Este vorba de notificarea timpurie a bolii și monitorizarea în permanență a controlului mișcării animalelor, care se realizează împreună cu reprezentanți ai poliției, atât la punctele de trecere la frontieră, cât și în trafic.

Până în prezent, au fost depistate 197 de focare de dermatoză nodulară contagioasă a bovinelor în Bulgaria și 60 în Serbia, în timp ce în Macedonia s-au înregistrat 335 de cazuri. În aceste state s-a aplicat măsura vaccinării animalelor pentru a se împiedica răspândirea bolii.

De asemenea, ANSVSA anunță că o echipă de experți în urgențe veterinare va vizita România, pe 26 iulie, pentru a verifica gradul de pregătire al autorităților în domeniul pestei porcine africane. Această boală afectează porcinele domestice și sălbatice și are o evoluție rapidă și o mortalitate de 100% pentru animalele care se îmbolnăvesc.

Irimescu vrea să pornească sistemul de irigații

Ministrul Agriculturii ar vrea să pună în funcțiune sistemul național de irigații, în contextul în care prognozele meteorologilor indică o posibilitate foarte mare să se înregistreze secetă în următoarele luni.

”Logica este foarte clară: preferăm să plătim în avans sprijin pentru irigații decât să plătim despăgubiri pentru pierderile suferite din cauza secetei” a declarat Achim Irimescu.

Acesta a spus că primele măsuri pe care le va lua în acest sens vor fi umplerea canelelor de irigații cu apă, precum și subvenționarea la electricitatea consumată în vederea irigării. ”Din primele calcule vom avea nevoie de circa 30 de milioane de lei, sumă pe care o vom asigura din bugetul național”, a mai spus șeful MADR.

În luna august fermierii se vor confrunta din nou cu seceta pedologică, în condițiile în care cantitățile totale de precipitații se vor menține deficitare în cea mai mare parte a României, potrivit prognozei ANM.

Pagube din cauza vremii? Puteți cere scăderea impozitelor

Fermierii care au suferit pagube din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile pot cere reducerea normei de venit care se plătește pentru agricultură. Este vorba despre suprafețele care sunt afectate peste 30% destinate producţiei agricole vegetale sau animalele deţinute.

Procedura se aplică persoanelor fizice care desfăşoară activităţi agricole, individual sau într-o formă de asociere, dacă sunt îndeplinite, cumulativ, o serie de condiţii. Astfel, trebuie ca venitul net să fie stabilit pe bază de norme de venit, pierderea - în proporţie de 30% - să se regăsească pe fiecare categorie de produse vegetale sau categorie de animale, iar cel interesat trebuie să fi depus formularul 221 ”Declaraţie privind veniturile din activităţi agricole impuse pe bază de norme de venit”.

În declaraţie, contribuabilii înscriu suprafeţele destinate producţiei agricole vegetale şi efectivele de animale, fără a se lua în considerare pierderea înregistrată, ca urmare a evenimentelor care permit reducerea normei de venit.

Pentru a solicita reducerea venitului anual, se depune la organul fiscal central competent formularul ”Cerere privind reducerea venitului anual din activităţi agricole, stabilit pe bază de norme de venit”.

România, cele mai bune rezultate la floarea-soarelui

Fermierii români se arată a fi campioni la floarea-soarelui, iar randamentul la hectar va depăşi media europeană. Ultima prognoză a Comisiei Europene indică o deteriorare a culturilor agricole din Europa, astfel că experţii estimează producţii la hectar mai mici faţă de anul trecut. România este printre puţinele state unde vremea a ţinut cu fermierii, astfel că am putea ajunge la performanţa de a obţine randamente medii mai mari faţă de media uniunii la floarea-soarelui.

Prognoza privind culturile agricole din statele membre indică pentru România o producţie de 2,09 tone de floarea soarelui la hectar, nivel superior mediei europene - estimată la 2,08 tone la hectar.

Anul trecut, România a fost cel mai mare cultivator, dar şi cel mai mare producător de floarea-soarelui din Uniunea Europeană.

 
Ascultă Jurnal Rural din 11 iunie 2016