Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal Rural - 17 octombrie

jurnal_rural_2.jpg

Fermierii români încep să primească avansul din subvenții
Fermierii români încep să primească avansul din subvenții
Image source: 
RFI

Fermierii români încep să primească avansul din subvenții, ministrul Achim Irimescu anunțând că suma care urmează să fie plătită agricultorilor este de peste un miliard de euro.

”Vestea bună este că suma va fi foarte mare, mai mult decât dublu față de anul trecut, undeva la 130 de euro, iar regulamentul european spune că se poate da 70% din plăți în avans. Avem angajament din partea APIA și a furnizorului de soft că modulul funcționează corect și că vom fi în măsură să plătim între 700.000 și 800.000 de beneficiari dintre cei 900.000 care au depus cereri de plată în acest an”, a declarat Irimescu.

Șeful MADR mai spune că fermierii aflați în control, dar care au un risc scăzut de eroare, vor putea beneficia și ei de avans, deși teoretic banii pentru aceștia se plătesc după data de 1 ianuarie 2017 și după efectuarea controlului administrativ.

România, cel mai mare exportator de grâu din UE

România este anul acesta cel mai mare exportator de grâu din Uniunea Europeană. Datele arată că fermierii au livrat 1,2 milioane de tone de grâu către clienţi extra-comunitari în iulie şi august.

Volumul exportat în primele două luni ale sezonului indică o creştere de 72% faţă de perioada similară a exerciţiului comercial precedent şi un plus de 62% faţă de media ultimelor cinci sezoane.

Creşterea faţă de sezonul anterior a permis grâului românesc să profite din plin de problemele cu care se confruntă acum pieţele agricole din Franţa şi din Germania.

În acest timp, specialiștii în domeniu atrag atenția că pericolul exploatării intensive şi nesustenabile a terenurilor riscă să pună în pericol viitorul agroalimentar al României. Cultivarea intensivă, folosind tehnologii care solicită la maximum potenţialul pământului, ar putea afecta semnificativ suprafaţa agricolă fertilă, pericolul deşertificării fiind unul foarte mare, avertizau, recent, experţii de la Syngenta. Specialiştii afirmă că, în ultimii ani, agricultura a devenit tot mai intensivă, pe fondul creşterii numărului firmelor care activează în domeniu şi a suprafeţelor exploatate.

Termen-limită pentru impozitul agricol

Fermierii mai au timp doar câteva zile pentru a plăti prima tranșă din impozitul pe norma de venit în agricultură, care are termen-limită data de 25 octombrie. Restul banilor, de 50%, se achită până la data de 15 decembrie inclusiv.

Persoanele care dețin suprafețe agricole și efective de animale ce depășesc un anumit plafon sunt obligate la plata unui impozit indiferent dacă vând sau nu produsele obținute. Impozitul pe norma de venit în agricultură se aplică atât persoanelor fizice, cât și celor juridice.

Prin venituri din desfăşurarea unei activităţi agricole se înţelege sumele obţinute individual sau într-o formă de asociere, fără personalitate juridică, din cultivarea produselor agricole vegetale, exploatarea plantaţiilor viticole, pomicole, arbuştilor fructiferi şi altele asemenea sau creşterea şi exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animală, în stare naturală.

Există, după cum se știe, o limită a suprafețelor cultivate pentru care nu se plătește impozit și este vorba de 2 hectare pentru cereale, plante oleaginoase, cartofi și sfeclă de zahăr. În cazul animalelor, nu plătesc impozit cei care au, de exemplu, cel mult 2 vaci, 50 de oi sau 6 porci pentru îngrășat.

Noi reguli pentru subvenții europene?

Simplificarea Politicii Agricole Comune duce la noi și noi discuții la nivel european. Comisarul european Phil Hogan anunță că statele membre vor primi o libertate sporită de a decide ce pot să păstreze și ce pot scoate din actualele reguli pe baza cărora se plătesc subvențiile fermierilor. Noile reguli vor intra în vigoare odată cu cererea unică pe care beneficiarii o vor depune anul viitor, în 2017.

Introdusă odată cu cererea unică din 2015, noțiunea de ”fermier activ” nu pare a-și fi dovedit eficiența, spun mai multe voci care cer ca birocrația acestui concept să fie redusă. În context, comisarul Hogan a anunțat că statele membre ar putea primi libertatea de a decide dacă doresc să mai impună beneficiarilor să facă dovada că sunt ”activi”. Propunerea nu a fost însă primită cu entuziasm de toate statele membre și de reprezentanții acestora în Parlamentul European.

Unii oficiali cred că această măsură va conduce la discriminări – o parte din state vor menține noțiunea de ”fermier activ”, obligând fermierii la această procedură birocratică, în timp ce alte state își vor menaja agricultorii și le vor acorda mai ușor sprijinul de la Uniunea Europeană. Prin urmare, de o parte și de alta a granițelor, s-ar ajunge ca ferme vecine să nu mai aibă acces egal la banii europeni, iar situația ar putea fi generată tocmai de la nivelul Uniunii Europene.

Amintim că începând cu anul de cerere 2015, subvențiile agricole se achită doar fermierilor activi, adică acelor beneficiari care pot face dovada că desfășoară activități agricole de producție.

Ascultă Jurnal Rural din 17 octombrie 2016