Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal Rural - 21 noiembrie

jurnal_rural_5.jpg

România susține menținerea celor doi piloni ai Politicii Agricole Comune după 2020
România susține menținerea celor doi piloni ai Politicii Agricole Comune după 2020
Image source: 
RFI

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură face controale privind banii încasați de fermieri în anul 2015 și pentru care trebuie verificate producțiile agricole din anii anteriori.

Astfel, recoltele din anii 2012, 2013 și 2014 vor fi comparate cu cele din 2015. Inspectorii verifică acele exploatații agricole care au primit ajutor de minimis pentru secetă și la care una dintre condiții era ca pierderile calculate de comisia de constatare să fie de cel puțin 30% față de ceea ce s-a obținut, ca medie, în ultimii trei ani. Amintim că anul trecut, guvernul a sprijinit fermierii afectați de secetă prin acordarea unui ajutor de minimis.

Pentru anul 2016, deși fermierii au raportat din nou secetă pe suprafețe extinse, până la acest moment nu s-a luat nici o decizie la nivel guvernamental privind un nou ajutor de minimis privind despăgubirea pentru pierderile de venit ale agricultorilor. Se lucrează, însă, la înființarea primului Fond Mutual funcțional care să devină instrumentul principal prin care fermierii calamitați să primească sprijin, 65% din banii acestui Fond urmând să reprezinte fonduri europene neramburabile și restul sumelor să vină din cotizațiile membrilor și de la bugetul de stat.

România vrea păstrarea actualei PAC

România susține menținerea celor doi piloni ai Politicii Agricole Comune după 2020, continuarea plăților directe și a procesului privind reducerea decalajelor între statele membre, anunță ministrul agriculturii, Achim Irimescu. Aflat recent la Consiliul Agricultură și Pescuit al Uniunii Europene, reunit la Bruxelles, ministrul Irimescu spunea și că ”România dorește să fie menținut caracterul comunitar al PAC, să nu se naționalizeze, deoarece sunt anumite state puternice care și-ar dori acest lucru și atunci ar fi o discriminare”.

În timpul reuniunii Consiliului au mai fost discutate un raport al grupului pentru piețele agricole, în contextul discuțiilor privind practicile comerciale neloiale, o analiză a concesiilor din acordul de liber schimb asupra produselor agricole, cum este CETA sau Mercosur, despre cercetare și inovare în agricultura Uniunii Europene, dar și o propunere la prima lectură privind modificarea regulamentului în vigoare pe agricultură ecologică.

Dispar unele scheme de sprijin?

Ministerul Agriculturii ia în calcul renunțarea la unele scheme de sprijin acordate fermierilor și înlocuirea acestora cu unele dedicate unor noi culturi, precum sorgul. Ministrul Irimescu a declarat că există șanse importante ca unele scheme de sprijin cuplat să fie eliminate din Campania 2017.

”Analizăm posibilitatea de a elimina anumite scheme de sprijin, mai ales că în prezent există un număr foarte mare de măsuri, ceea ce a complicat foarte mult cererea unică. Sprijinul acordat pentru viermii de mătase, deși suma nu este mare, de 27.000 de euro, ar putea fi eliminat. De asemenea, rămâne de văzut dacă vom mai continua și cu sprijinul la cânepă. Rămâne însă de văzut, nu am luat o decizie definitivă”, a declarat ministrul agriculturii.

Pe de altă parte, șeful MADR spune că are în plan introducerea unor noi scheme de sprijin cuplat, în special pentru cultura sorgului, o plantă foarte rezistentă la secetă.

Anul acesta cele mai mari cuantumuri pentru sprijinul cuplat vegetal au fost acordate culturilor: sămânță de cartof, tomate pentru industrializare cultivate în camp, cartof timpuriu pentru industrializare și castraveți pentru industrializare cultivați în câmp.

Subvenții pentru crescătorii de porci și capre

Crescătorii de porci vor primi subvenții pentru a cumpăra animale de reproducție din rase pure sau hibride, de până la 3.000 lei/cap vieruș din rasă pură sau hibrid, maximum 1.100 lei/cap scrofiță din rasă pură și maximum 600 lei/cap scrofiță hibridă. Subvenții vor fi acordate și pentru cumpărarea de berbeci/țapi de reproducție.

Valoarea totală a ajutoarelor de minimis care vor fi acordate unui fermier nu poate depăși 15.000 de euro pe durata a trei exerciții financiare - în cursul exercițiului financiar actual și în cele două exerciții financiare precedente.

Beneficiarii acestei scheme sunt întreprinderile din domeniul zootehnic care își desfășoară activitatea în sectorul producției primare. Beneficiarii ajutorului se obligă, prin angajament scris, să mențină în exploatație animalele de reproducție din rase pure sau hibride achiziționate pe o durată de minimum 3 ani, începând cu data la care sprijinul financiar a fost acordat.

Pentru obținerea ajutorului, fermierii trebuie să trimită cereri până la 5 decembrie la direcțiile pentru agricultură județene sau a municipiului București pe a cărui rază teritorială se află exploatația înregistrată sau exploatația cu cel mai mare număr de animale.

Gripă aviară în Ungaria, controale în România

Fermele de păsări din Arad sunt verificate în urma apariției mai multor focare de gripă aviară din Ungaria, iar primele rezultate arată că probele recoltate sunt negative. Cele cinci mari ferme de păsări din judeţul Arad au fost verificate, în ultimele zile, de către autorităţile sanitar veterinare, care înceară să prevină apariţia unor focare de gripă aviară, în urma epidemiei din Ungaria. Proprietarii de ferme au fost puşi să semneze că vor informa autorităţile despre orice suspiciune de boală, până acum probele recoltate fiind negative.

Toate cele cinci mari ferme de păsări din Arad, fiecare cu o medie de 15.000 de capete, rezultând peste 75.000 de păsări, au fost verificate și au fost prelevate deja probe din ferme, fără a exista suspiciune de apariţie a gripei aviare. Crescătoriile vor rămâne încă o perioadă sub supravegherea autorităţilor.

Opt state europene sunt afectate de apariţia, în ultimele săptămâni, a unor focare de gripă aviară, iar autoritatea pentru siguranţa alimentelor din Ungaria a ordonat sacrificarea tuturor păsărilor pe o rază de un kilometru în jurul unor focare identificate în sudul ţării.

Măsuri similare pentru protejarea sau sacrificarea păsărilor au fost luate în Germania, Austria, Olanda, Polonia, Danemarca, Croaţia şi Elveţia, care sunt expuse pentru că se află pe ruta de migraţie a raţelor.

Zilierii scapă de impozitare

Remunerația brută primită de zilieri va fi scutită de plata contribuțiilor sociale obligatorii, potrivit proiectului de modificare a Codului fiscal, publicat de Ministerul de Finanțe.

Zilierii pot presta munci necalificate în mai multe domenii, între care agricultură, vânătoare, silvicultură, pescuit, comerț cu ridicata a animalelor vii și produselor agricole sau activități în sere.

În prezent, Codul fiscal nu prevede că remunerația brută primită pentru activitatea prestată de zilieri este cuprinsă în categoria veniturilor exceptate de la plata contribuțiilor sociale obligatorii. În schimb, legea 52/2011 care reglementează activitatea acestora stabilește că remunerația este impozitată cu 16%, fără nicio trimitere la contribuții.

Proiectul de modificare a Codului fiscal scutește aceste venituri de la plata contribuțiilor sociale obligatorii. Contribuțiile obligatorii individuale sunt contribuția de asigurări sociale (10,5%), de sănătate (5,5%) și de șomaj (0,5%).

Fiind considerată ocazională, munca prestată de un zilier nu poate depăși 90 de zile într-un an pentru același angajator.

Ascultă Jurnal Rural din 21 noiembrie 2016