Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Jurnal Rural - 16 octombrie 2017

jurnal_rural_2.jpg

Fermierii din România au de gând să dea în judecată Comisia Europeană în cazul Glifosatului
Fermierii din România au de gând să dea în judecată Comisia Europeană în cazul Glifosatului
Image source: 
RFI

Cei care aveau în plan afaceri cu fonduri europene și se plângeau de termenele scurte au parte de o prelungire a acestora. AFIR a modificat ”Manualul de procedură pentru evaluarea și selectarea cererilor de finanțare”.

De acum înainte, beneficiarii au posibilitatea de prelungire a termenelor prevăzute în ”Notificarea beneficiarului privind selectarea cererii de finanțare și semnarea contractului de finanțare” pentru depunerea documentelor solicitate, în cazuri justificate și care pot fi demonstrate în mod concret.

”Solicitanții declarați eligibili și selectați pentru a obține finanțare au semnalat faptul că pentru obținerea anumitor documente (avize, acorduri, autorizații) necesare contractării este nevoie de un timp mai îndelungat pentru emiterea acestora de către instituțiile abilitate. Ca urmare, am decis să actualizăm procedurile de lucru, în sensul prelungirii termenelor acolo unde situația o impune și pe baza documentelor justificative primite, astfel încât proiectele selectate să fie contractate și implementate”, spune directorul general al AFIR.

Această prelungire se acordă doar dacă este justificată și însoțită de documente doveditoare. Orice prelungire nu va depăși termenul de 90 de zile calendaristice. Modificarea se aplică tuturor notificărilor aferente rapoartelor de selecție aprobate după 29 noiembrie 2016.

Glifosatul, motiv de proces împotriva CE

Fermierii din România au de gând să dea în judecată Comisia Europeană dacă aceast nu reautorizează folosirea substanței Glifosat. Procedura a fost declanșată prin notificarea mai multor lideri ai fermierilor, membri ai Asociației Producătorilor de Porumb din România.

Aceștia au transmis direct la Bruxelles sau prin intermediul asociației o notificare către comisarul european pentru sănătate și siguranță alimentară, Vytenis Andriukaitis. În notificare se arată că  oricare dintre fermierii care au făcut acest demers își rezervă dreptul de a sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, conform articolului 265 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.

Reprezentanții asociației spun că fermierii trebuie să își poată recupera în justiție eventualele pierderi cauzate de o posibilă neluare de poziție a Comisiei Europene privind reautorizarea glifosatului. De asemenea, ei susțin că acest lucru poate duce la un periculos precedent și în această situație se poate regăsi oricând un alt produs de protecție a  plantelor utilizat pe scară largă de către fermierii europeni.

”Tomate românești”, cu prelungire

Ministerul agriculturii anunță că a prelungit termenul de valorificare a producției în cadrul programului guvernamental ”Tomate românești”. ”Valorificarea producției se face în perioadele 1 ianuarie - 15 iunie, inclusiv și/sau 23 octombrie – 20 decembrie, inclusiv”, se arată într-un comunicat al MADR.

Anterior, în mai, guvernul a mai decis o dată prelungirea acestei perioade. ”Cultivatorii care nu au reușit până la 1 iunie să iasă cu roșiile pe piață mai au astfel o șansă pentru încasarea ajutorului de 3.000 de euro/beneficiar/an”, transmit reprezentanții ministerului.

Producătorii agricoli, care iau parte la acest program guvernamental și care își vând producția în piețe agroalimentare, târguri și piete ambulante sunt obligați să poarte elemente de identificare.

Noi produse tradiționale din Tulcea

În județul Tulcea au fost identificate 9 noi produse tradiționale, acestea putând fi atestate, iar două dintre ele, mierea din izmă de baltă și carnea de vită, provin din Delta Dunării.

”Între noile produse se află cașcavalul dobrogean, din comuna Stejaru, pastrama de oaie, din aceeași comună, mierea de izmă de baltă, un produs din Deltă unic în România, pastrama din carne de vită și carnea roșie de Deltă cu calități deosebite”, spune șeful Direcției Agricole din județ.

Carnea roșie de Deltă, potrivit sursei, este un produs comparabil cu carnea de vită din Argentina, în condițiile în care bovinele sunt în crescute în Deltă în libertate.

Județul Tulcea are, în momentul de față, atestate 14 produse tradiționale și două produse care sunt realizate pe baza rețetelor consacrate. O firmă a început anul acesta demersurile pentru atestarea unui nou produs tradițional, plăcinta dobrogeană, iar un altul a început procedurile pentru obținerea unui certificat Indicație Geografică Protejată pentru un produs care are deja atestat de produs tradițional, salata de icre de știucă. De asemenea, pentru un alt produs din pește, scrumbia de Dunăre afumată, o firmă urmează să obțină certificarea IGP în următoarea perioadă.

Tot mai puține mere în Mureș

În Mureș, producția de mere este mai mică cu 60 - 70% față de normal, din cauza înghețului din primăvară, în perioada de înflorire a pomilor. ”Până acum s-a recoltat de pe o suprafață de 760 de hectare și s-a obținut o producție medie de 6,7 tone de mere la hectar. Este o producție mică, este cam 30 - 40% din ceea ce ar fi trebuit să fie. Au rămas zone care nu au absolut deloc producție, cum este zona Reghin. În județ există peste 5.000 hectare de livezi, însemnând meri, peri și pruni, din care circa 2.600 ha sunt în declin”, anunță reprezentanții locali ai Ministerului Agriculturii.

Franța – producție de vin mai mică

Viticultorii francezi vor înregistra în acest an cea mai mică producție din ultimii 60 de ani, după ce gerul din primăvară a afectat viile din regiunea Bordeaux iar furtunile din vară au afectat strugurii din regiunea Champagne. Potrivit estimărilor publicate de Ministerul francez al Agriculturii, volumul producției de vin va scădea în acest an cu 19%, până la 36,9 milioane hectolitri, echivalentul a aproximativ 4,9 miliarde sticle.

Aceasta ar fi cea mai mică recoltă de vin a Franței de după 1957, un alt an în care gerurile din primăvară au afectat culturile de viță de vie. ”Scăderea producției se va datora în principal gerului puternic din primăvară. În plus, seceta persistentă din sud-est a redus și mai mult producția”, a informat Ministerul francez al Agriculturii.

În mod normal, Franța și Italia concurează pentru titlul de cel mai mare producător mondial de vin iar condițiile meteo sunt un factor crucial. Culturile de viță de vie din Italia au fost mai puțin afectate de ger și secetă astfel că volumul producției de vin este preconizat să fie de 47,2 milioane hectolitri, a informat în luna august principala asociație a specialiștilor în viticultură din Italia.

 

Toate edițiile emisiunii Jurnal Rural: http://www.rfi.ro/tag/jurnal-rural

Ascultă Jurnal Rural din 16 octombrie 2017