Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Drumul spre casă. Ce speră un tânăr cercetător care a ales să se întoarcă în țară

În plină pandemie, un tânăr cercetător în biomedicină a pus bazele unei platforme care să aducă mai aproape de elevi și studenți domeniul cercetării.

După un parcurs academic în domeniul cercetării în biomedicină, care l-a purtat din Germania până în Arabia Saudită, la doar 29 de ani, Michael Bogdan Mărgineanu a decis să se întoarcă în România și să își continue munca aici. Așa a ajuns cercetător în cadrul echipei Institutului ONCOGEN de la Timișoara, cadru universitar la Facultatea de Medicină, iar, în plină pandemie, a devenit cofondator al BioMentorHub, o platformă care vrea să aducă laolaltă cercetători cu elevi și studenți care își doresc o carieră în cercetare.

S-a născut la Reșița, dar pe când avea șase ani s-a mutat cu părinții la Timișoara. Spune că a descoperit interesul pentru cercetare încă din timpul școlii, mai ales că a fost dintotdeauna pasionat de biologie, chimie și matematică. „Citeam diferite lucrări, enciclopedii, la vremea acea, și mi-au stârnit curiozitatea toate descoperirile prezentate în manualele școlare și care ne sunt date în acest proces de învățare”, povestește tânărul.

Cum ajungi cercetător

Curiozitatea a fost primul motiv care l-a împins spre acest domeniu, însă a mai fost impulsionat de un vis: „am avut convingerea că urmând o carieră în cercetare voi avea posibilitatea să aduc o contribuție care aibă un impact mai mare. Sunt numeroase exemple de descoperiri care au dus ulterior la tehnologii sau produse cu un impact foarte mare asupra multor oameni, multor țări”.

Părinții i-au susținut alegerea, chiar dacă mărturisește el, probabil nu prea știau ce presupune cercetarea la nivel înalt. A considerat, la vremea respectivă, că perspectivele de a studia în domeniul biomedicinei și de a face cercetare erau mai bune în afara granițelor și așa a decis să meargă la facultate în străinătate. A ales inițial Statele Unite, însă, în cele din urmă, l-a tentat și a ales o universitate din Germania, Jacobs University din Bremen, care i-a oferit și un sprijin financiar mai mare decât oferea universitatea americană și era și mai aproape de România. „În Germania am găsit un program de studii care conținea o componentă practică foarte bogată: foarte multe cursuri de laborator și posibilitatea de a te implica, efectiv, ca membru într-un grup de cercetare încă din primul an de studii (...) Nu în ultimul rând, am aflat că este și o comunitate destul de mare de români la această universitate. Au fost mai mulți factori care au contat în aceasta decizie”, spune el.

După ciclul de licență în Germania, drumurile l-au purtat către Arabia Saudită, deși, nici în acest caz, nu  fost prima opțiune pentru el. Ar fi vrut să urmeze programul de doctorat al Universității Oxford, însă, a luat o cu totul altă decizie după ce a citit un articol într-o revistă de specialitate pe care o primea în calitate de membru al Societății de Biologie Moleculară din Germania. În acel articol a descoperit o instituție care i s-a părut mai interesantă: „Fiind curios, am căutat mai multe date despre universitate (King Abdullah University of Science and Technology, n.r.), am văzut că este un proiect nou, deosebit: o universitate internațională axată pe cercetare cu un campus co-educațional, fiind prima de acest gen din Arabia Saudită și am observat, de asemenea, că oferă programe foarte bine concepute, din punct de vedere al curriculum-ului, ca oportunități de cercetare și ca sprijin financiar pentru studii de master și doctorat”.

A decis atunci să aplice pentru un program de master și la această universitate, mai ales că nu era hotărât în ce arie ar putea să își facă doctoratul, iar un program de master i-ar fi putut oferi perioada de gândire de care simțea că are nevoie. A fost acceptat la ambele universități, însă a ales Arabia Saudită, unde a stat aproape șase ani și a obținut, în cele din urmă, și titlul de doctor.

Întoarcerea în România

În 2019, a decis însă că este momentul să revină în România. „După aproape nouă ani de studii în străinătate am resimțit dorul de casă și, pe de altă parte, dorința de a aduce o contribuție în această zonă a cercetării, aici, acasă”, mărturisește el. România alocă cei mai puțini bani către domeniul cercetării și dezvoltării, ca procent din PIB, dintre toate statele membre ale UE: mai puțin de 0,5% din PIB, după cum arată datele Eurostat, cu toate că acest domeniu reprezintă un motor al inovării.

Michael Bogdan Mărgineanu încearcă însă să vadă partea plină a paharului: lucrează într-un centru dotat cu o infrastructură de cel mai înalt nivel pentru cercetarea în biomedicină – ONCOGEN din Timișoara, care avea în derulare două proiecte care aveau la bază cercetarea în imunologie. Din punctul de vedere al condițiilor de cercetare nu a simțit o diferență, însă ce i se pare că lipsește este colaborarea în cadrul grupurilor de cercetare. „Am realizat că, practic, avem grupuri de cercetare izolate și centre care ar putea realiza mult mai mult dacă ar colabora și dacă acești cercetători ar lucra împreună”, spune el.

De asemenea, spune că, în domeniul neuroștiințelor moleculare, cel în care și-a făcut studiile de doctorat, sunt prea puțini cercetători români, cu toate că ar fi nevoie ca domeniul să fie mai stimulat: „Cred că acest domeniu prezintă un mare potențial și este mare nevoie de a aduce cercetători din diaspora înapoi în țară și a lucra în acest domeniu și de a dezvolta proiecte. Este, încă o dată, un domeniu care am simțit că este prea puțin încurajat aici, în România”.

BioMentorHub, puntea de legătură între cercetători și viitorii aspiranți

Știe că schimbările pornesc cu cele mai mici inițiative. Așa că, după ce s-a întors în țară, în plină pandemie, a fondat, alături de mai mulți tineri cercetători români care cred în valoarea mentoratului, BioMentorHub, o platformă care vrea să ofere sprijin actualelor și viitoarelor generații de cercetători.

„Am simțit că este nevoie de a crea o comunitate care să ne conecteze mai bine, pe de o parte, pe noi cei plecați la studii în Diaspora și apoi, pe noi cu cei din România”, explică tânărul. Practic, prin intermediul platformei, elevii de liceu sau studenții care sunt interesați de bioștiințe și medicină pot fi puși în legătură cu cercetători specializați pe aceste domenii, iar pe de altă parte specialiștii din Diaspora se pot conecta cu oportunitățile profesionale și de colaborare din România.

Mai multe despre BioMentorHub, ne-a povestit chiar el:

 

Până acum, s-au alăturat platformei aproape 30 de cercetători, dintre care 26 sunt români de la institute de prestigiu și universități din peste nouă țări. Din comunitatea de mentori fac parte atât profesori universitari cu multă experiență, cât și proaspăt absolvenți de doctorat. Știe, din proprie experiență, cât este de important să ai un profesor care să îți ofere încredere și să îți deschidă ochii atunci când lucrurile par prea complicate. De fapt, pentru el, persoanele care l-au inspirat sunt tocmai profesorii lui din perioada gimnaziului și liceului care l-au ajutat să meargă spre această direcție a cercetării. De altfel, mărturisește Michael Bogdan Mărgineanu:

 

Simte că există interes pentru cercetare din partea tinerilor, cu toate că estimează că numărul celor interesați „nu este mai mare de 10%” din totalul elevilor sau studenților. „Sigur, cercetarea, până la urmă, nu este o ramură de specializare, o ramură profesională care să atragă un număr foarte, foarte mare de tineri”, mărturisește el, punctând că pentru a face carieră în acest domeniu este nevoie de „multă răbdare, multă perseverență, capacitatea de a fi tot timpul curios, de a citi, de a studia”.

Speră însă ca, ajungând la tineri, prin intermediul platformei, să crească interesul pentru acest domeniu, fiindcă „pentru a produce inovație, este nevoie de cercetare”, iar cercetarea nu înseamnă doar schimbări în societate, ci și oportunități economice pentru oameni.

 

ZEIT ONLINE împreună cu parteneri media din 17 țări, printre care RFI România lansează o nouă ediție a cadrului de dialog „Europe Talks". Campania îi invită pe cetățenii din toate colțurile Europei să se angajeze în dezbateri transfrontaliere pe subiecte politice controversate. Toți participanții vor primi un partener de conversație dintr-un alt stat european și care are viziuni politice diferite. Discuțiile în tandem vor avea loc în engleză, în principal prin apeluri video, iar înscrierea se poate face aici: