Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Călin Brătescu, invitat special în spectacolul „Samson și Dalila” de pe scena Operei Naționale București

samson_si_dalila_foto.jpg

Image source: 
Opera Națională București

Opera Națională București prezintă spectacolul „Samson și Dalila” de Camille Saint-Saëns. Regia poartă semnătura lui Giandomenico Vaccari, coregrafia a fost realizată de către Davide Bombana, iar decorul și costumele de către Andreea Koch. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Vlad Conta.

Pentru această reprezentație, publicul spectator îl va putea urmări pe tenorul Călin Brătescu interpretând rolul Samson, în calitate de invitat al Operei Naționale București.

(Montaj: Sebastian Bucur/ Opera Națională București)

 

Pe 2 Decembrie 1877 avea loc premiera operei „Samson și Dalila” la Weimar, cu un libret tradus în germană. În decursul timpului opera „Samson și Dalila” a constituit o oportunitate pentru afirmarea multor staruri din lumea teatrului liric. În particular rolul Dalila este considerat unul dintre cele mai complexe roluri de mezzo-soprană și a fost interpretat de mari artiste precum: Marie Delna, Grace Bumbry, Julia Claussen, Fiorenza Cossotto, Rita Gorr, Denyce Graves, Louise Homer, Marilyn Horne, Elena Obraztsova și Risë Stevens.

Deși nici una din celelalte creații de gen ale lui Saint-Saëns nu a suferit atâtea chinuri ale facerii în anii de început, la fel de adevărat este și faptul că nici una din aceste opere nu a repurtat un asemenea succes de durată de-a lungul timpului precum „Samson și Dalila”.

Încă din 1861, Camille Saint-Saëns îl uimise pe Wagner prin darurile sale; într-o scrisoare din 1867, Berlioz îl desemnează ca pe „un maestru pianist uluitor...și unul dintre cei mai mari muzicieni ai epocii noastre”. Admirația pe care o suscită muzicienilor mai în vârstă este împărtășită de colegii lui de generație- mai ales de Bizet-, care văd în el șeful școlii muzicale franceze. Debussy, care nu îl agrea, afirma: „Saint-Saëns este omul care știe cel mai bine muzica întregii lumi”.

În postura de compozitor, a abordat toate domeniile, toate genurile, atât religioase, cât și profane, inspirându-se din toate stilurile, lucrând cu ușurință cu formațiile vocale și instrumentele cele mai variate.

Dacă a încheiat prin a deveni încarnarea unei tradiții academice, un bătrân ilustru căruia i s-au făcut monumente încă înainte de a muri, obosit, poate, de atâtea onoruri care l-au copleșit, să nu uităm  tot ceea ce-i datoreză muzica franceză și în mod deosebit întoarcerea la izvoarele cele mai nobile și mai pure ale acesteia, la ceea ce oferă ea incomparabil în materie de desen muzical, apoi o privire penetrantă și o ardoare de prozelit față de Bach și Rameau, într-o epocă în care aceștia erau aproape uitați, dacă nu chiar disprețuiți, iar la polul opus, apărarea înflăcărată a ceea ce s-ar fi putut crede că se afla foarte departe de arta lui impasibilă: demiurgii umbrei, acei muzicieni blestemați pe care în tinerețea lui generoasă îi exaltase, mai precis Liszt, Berlioz, Schumann, Wagner.

(Imagine și montaj: Sebastian Bucur/ Opera Națională București)

 

Următoarea reprezentație va avea loc joi, 12 decembrie 2019, începând cu ora 18:30.

Biletele se găsesc pe http://tickets.operanb.ro/ și la casa de bilete a Operei Naționale București (program luni – duminică între orele 10:00 - 13:00 și 14:00 - 19:00).