Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


CCIB a premiat excelenţa în afaceri la ediţia jubiliară a Topului Firmelor din Municipiul Bucureşti

„În mod excepţional, anul acesta premiem cu Trofeul de Excelenţă lecţiile de management al crizei predate nouă, tuturor, de echipele celor 90 de companii care în ultimii cinci ani s-au clasat pe prima poziţie în competiţia elitelor."

"Performanţele acestor firme sunt cu atat mai meritorii cu cât au fost obţinute în perioada 2008-2012, marcată de efectele uneia dintre cele mai lungi şi puternice crize economico-financiare pe care le-a cunoscut lumea şi care a contrazis, din multe puncte de vedere, cadrul convenţional al gândirii economice. Cu dăruire, consecvenţă, atitudine proactivă, respect faţă de clienţi şi asumarea conştientă a riscului, laureaţii noştri au transformat dificultăţile în oportunităţi, iar „criza” nu a avut loc în agenda de business a firmelor pe care le conduc”, a subliniat prof. univ. dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIB), în deschiderea ediţiei a XX-a, jubiliară a Topului Firmelor din Bucureşti.

La eveniment au participat, alături de oameni de afaceri de succes, personalităţi marcante ale lumii academice şi oficialităţi de la nivelul Executivului, primăriilor de sector şi organizaţiilor neguvernamentale, membri ai corpului diplomatic acreditat la Bucureşti. Printre personalităţile care au onorat invitaţia Camerei bucureştene s-au aflat: prof. univ. dr. Emil Constantinescu, fost preşedinte al României; Dan Enache, secretar de stat în Ministerul Economiei; prof. univ. dr. Pavel Năstase, rectorul Academiei de Studii Economice; Andrei Chiliman, Neculai Onţanu şi Cristian Popescu Piedone, primarii sectoarelor 1, 2 şi 4; Andrei Dimitriu, director general al Filarmonicii „George Enescu”, Aurel Vainer, deputat, preşedintele Federaţiei Comunităţilor Evreieşti din România, vicepreşedinte CCIB; Ion Stănciulescu, preşedintele Patronatului Român din Cercetare-Proiectare; Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor.

„Marile probleme economice pleacă de la lipsa unui lider care să îşi asume atât succesele, cât şi insuccesele. Liderii sunt cei care schimbă cu adevărat ordinea economică. Avem nevoie de lideri, iar Camera de Comerţ reprezintă capitalul social care poate duce la creşterea productivităţii în economie”, a declarat preşedintele Emil Constantinescu în cadrul Galei de premiere.

Laureaţii topului au fost stabiliţi conform unei metodologii severe şi complexe, aprobată şi aplicată unitar, la nivelul întregului sistem cameral. În stabilirea clasamentelor finale au fost luaţi în calcul indicatori precum: cifra de afaceri netă, profitul din exploatare, rata profitului din exploatare, eficienţa utilizării resurselor umane şi eficienţa utilizării capitalului angajat, calculaţi în baza a treisprezece elemente extrase din situaţiile financiare depuse de companii la Ministerul Finanţelor Publice şi la Oficiul Naţional al Registrului Comerţului.

Potrivit metodologiei de top, dintre cele 132.886 de firme care au depus bilanţul aferent anului 2012, au îndeplinit criteriile de eligibilitate 29.501 firme (22,2%). Dintre acestea, au fost premiate 3.977 firme, structurate pe şase domenii de activitate – cercetare-dezvoltare şi high tech; industrie; construcţii; servicii; comerţ, turism; agricultură, pescuit, piscicultură – şi, în cadrul fiecărui domeniu, pe cinci clase de mărime – întreprinderi foarte mari, mari, mijlocii, mici şi microîntreprinderi.

 

Numărul de firme premiate poate părea mare, însă acesta trebuie corelat cu o serie de date statistice care confirmă rolul important pe care îl are Capitala în economia naţională. Bucureştiul – al treilea oraş din regiune după Atena şi Istanbul – concentrează: 24% dintre comercianţii activi înregistraţi în România, aproape 30% din suprafaţa de vânzare şi din desfacerile cu amănuntul la nivel naţional, 19% din valoarea exporturilor româneşti şi 32% din valoarea importurilor realizate de România, circa 60% din activitatea de cercetare ştiinţifică a ţării, precum şi 21% din totalul salariaţilor consemnaţi la nivel naţional. Regiunea Bucureşti-Ilfov a atras circa 61% din totalul investiţiilor străine directe realizate în România după 1990 (circa 36 mld. euro). De asemenea, cea mai mare parte a investiţiilor străine directe în întreprinderi greenfield se înregistrează tot în această regiune.