Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un ceas pentru artă în expoziţia Colecția de Artă Veche Românească. 150+ la MNAR

henri_trenk_interiorul_bisericii_sf._spiridon_nou_din_bucuresti_1869.jpg

Henri Trenk, Interiorul Bisericii Sf. Spiridon Nou din București, 1869
Henri Trenk, Interiorul Bisericii Sf. Spiridon Nou din București, 1869

Muzeul Naţional de Artă al României vă invită să participaţi duminică, 21 februarie 2016, ora 12.30, la "Un ceas pentru…artă",  o vizită cu ghidaj gratuit în expoziţia "Colecţia de Artă Veche Românească. 150+" deschisă în corpul Ştirbei (intrarea din strada Ştirbei Vodă nr. 1-3).

Prezentarea durează o oră şi este susţinută de Iuliana Damian, specialist în istoria artei.     

Se plăteşte doar biletul de intrare în expoziţie (10 lei), fără taxa de ghidaj obişnuită. Participarea se face pe bază de programare prin e-mail la programari@art.museum.ro sau la telefon 021.314.81.19, de luni până vineri în intervalul orar 10.00 – 16.00.

 

***

Expoziția Colecţia de Artă Veche Românească. 150+ este un demers prin care este adusă în atenția publicului povestea Colecției de Artă Veche Românească și în același timp să pună în valoare fondul artistico-documentar Alexandru Odobescu/Henri Trenk, rămas inedit până în zilele noastre.

Din acest fond sunt expuse 105 desene; restul, împreună cu lucrările de pictură realizate de Trenk, sunt incluse în catalog, care devine astfel prima restituire integrală a fondului Trenk de la MNAR.

Povestea Colecției de Artă Veche Românească începe în vara anului 1860, odată cu prima cercetare sistematică a mănăstirilor din Ţara Românească, realizată de Alexandru Odobescu și documentată  printr-o serie de desene realizate în diferite tehnici de pictorul elveţian Henri Trenk.

Expoziţia  Colecţia de Artă Veche Românească. 150+ pune în dialog desenele realizate de Trenk cu 31 de capodopere ale artei medievale care le-au inspirat în urmă cu 150 de ani. Sunt prezentate piese inedite din colecția de Artă Veche Românească, care și-au recuperat „istoriile personale” în urma cercetărilor de arhivă, dintre care amintim: bastonul primului egumen al mănăstirii Hurezi, brâiele de mătase ale lui Barbu Craiovescu, broderii brâncoveneşti, dar şi un epitaf rusesc din vremea țarului Boris Gudunov păstrat la mănăstirea Bistrița.

În călătoria sa, Alexandru Odobescu a descoperit şi a inventariat cele mai valoroase manuscrise, tipărituri şi obiecte de cult păstrate la vremea aceea în ţară. Toate acestea au fost aduse ulterior la Bucureşti pentru a forma Subsecţiunea Ecleziastică a Muzeului Naţional de Antichităţi, înfiinţată pe 1 septembrie 1865.

Astfel ia naștere cea mai bogată colecţie de artefacte bizantine şi postbizantine din Sud-Estul Europei din acea epocă, ce va constitui punctul de plecare, dar şi cea mai importantă parte a patrimoniului actualei Galerii de Artă Veche Românească din Muzeul Naţional de Artă al României.