Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Radovan Karadzic, 40 de ani de închisoare pentru masacrul de la Srebrenica

karadzic_rfi.jpg

Radovan Karadzic, 40 de ani de închisoare pentru genocidul de la Srebrenica
Image source: 
RFI

Fostul lider al sârbilor bosniaci, Radovan Karadzic, a fost găsit vinovat de către magistraţii Tribunalului Penal Internaţional de la Haga. Este acuzat de genocid în masacrul musulmani de la Srebrenica, de comiterea de crime umanitare îndreptate împotriva etnicilor croaţi şi a musulmanilor din oraşele bosniace şi de asedierea capitalei Sarajevo. Magistraţii au decis condamnarea sa la 40 de ani de închisoare.

Primul preşedinte al Republicii Srpska a fost găsit nevinovat de genocid în ceea ce priveşte primul cap de acuzare, crimele comise de miliţia sârbo-bosniacă în oraşele din Bosnia şi Herţegovina. Astfel, judecătorii Tribunalului Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPI) au decis că nu există dovezi suficiente pentru a stabili fără nicio urmă de îndoială că oraşele din Bosnia şi Herţegovina au fost victimele unui genocid condus de Radovan Karadzici, care viza exterminarea croaţilor bosnieci şi musulmanilor bosniaci pentru a pune bazele unui stat exclusiv sârb. 

Însă, magistraţii au decis că Radovan Kardzici este vinovat de comiterea de crime împotrica umanităţii în oraşele bosniace, precum persecutarea etnicilor croaţi şi a musulmanilor, comiterea de crime şi expulzarea forţată a acestora.

În ceea ce priveşte al doilea cap de acuzare, asedierea capitalei Sarajevo timp de 44 de luni, care s-a soldat cu moartea a 10.000 de civili, Karadzici a fost găsit vinovat pentru crime de război. Magistraţii au stabilit că rolul jucat de Karadzici a fost esenţial pentru asedierea oraşului Sarajevo, atacat timp de aproape trei ani cu bombe şi gloanţe.

Magistraţii au stabilit că Radovan Karadzici a ordonat asaltul armatei sârbo-bosniace asupra Şrebreniţei, o enclavă musulmană declarată ”zonă sigură” de către ONU, şi a fost de acord cu masacrarea celor 5.000 de bărbaţi şi tineri musulmani. De asemenea, tribunalul stipuleaza ca generalul Karadzici era singurul lider care putea să oprească masacrarea musulmanilor, însă a luat toate măsurile necesare pentru a permite continuarea operaţiunii.  

De altfel, Karadzici nu a luat nicio măsură pentru a opri comiterea de crime la Şrebreniţa de către subordonaţii săi.

Karadzici este oficialul cu cel mai înalt rang în cazul căruia Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie, de la Haga, a dat un verdict, în urma războiului din urmă cu două decenii, în care au murit 100.000 de oameni şi în urma căruia Bosnia a fost divizată de-a lungul unor linii entice care supravieţuiesc, în mare parte, şi astăzi.

Masacrul de la Srebreniţa şi asediul de trei ani al capitalei bosniace, Sarajevo, de către forţele sârbe, au fost evenimentele care au mobilizat lumea împotriva sârbilor şi care au determinat raidurile NATO ce au pus capăt războiului.

Karadzici s-a apărat în procesul său de 497 de zile şi a convocat 248 de martori care să depună mărturie în favoarea sa. El a prezentat câteva milioane de pagini de dovezi, cu ajutorul unui consilier legal numit de instanţă.

Procurorii spun că fostul oficial a conspirat pentru a elimina toţi cetăţenii de alte etnii decât cea sârbă din Bosnia.

Karadzici, care a respins acuzaţiile, a încercat să se prezinte drept un erou al sârbilor şi a acuzat chiar musulmanii bosniaci pentru o parte dintre asedii şi bombardamente.

Tribunalul Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie a fost înfiinţat în 1991, după dezmembrarea violentă a ţării, soldată cu 130.000 de morţi. Instanţa a avut ca obiectiv să prevină noi crime de război şi să promoveze reconcilierea, dar sentinţele sale provoacă în continuare diviziuni.