Arbitrajul, o alternativă privată de soluționare a disputelor

Avocat Alina Popescu:  Arbitrajul este eminamente o alternativă privată de soluţionare a disputelor. Astfel în locul unei instanțe de judecată o persoană privată sau mai multe,adică un arbitru unic sau un tribunal arbitral desemnate de către părţi sau la iniţiativa părţilor vor  pronunţa o hotare, care va avea efectele unei hotărâri judecătoreşti.Asta înseamnă că va putea fi executată silit întocmai ca o hotărâre judecătorească.Mai mult spre deosebire de hotărârile judecătoreşti, care de obicei pot fi apelate, există căi de atac, în cazul unei hotărâri arbitrale ea nu poate fi atacată cu privire la fondul cauzei. Pot fi formulate căi de atac pentru motive procedurale.
Arbitrajul de investiţii spre deosebire de arbitrajul comercial, care este întâlnit mult mai des şi care este mult mai cunoscut are loc în temeiul unui tratat internaţional. Există tratate internaţionale care prevăd obligaţia  statelor în materia promovării şi protejării investiţiilor.În cazul încălcării unor astfel de obligaţii tratatul prevede posibilitatea investitorilor prejudiciaţi prin acţiunile statelor de a recurge la arbitraj.Scopul evident fiind acela de a asigura un cadru neutru de soluţionare a unor astfel de diferende. Există astfel tratate bilaterale sau multilaterale care privesc promovarea şi protejarea investiţiilor şi care se referă la o serie de obligaţii ale statelor. Un exemplu de obligaţie  este aceea de a acorda un tratament  echitabil, drept investitorilor provenind din celelalte state semnatare.
O altă astfel de obligaţie despre care s-a vorbit mult este clauza naţiunii cele mai favorizate, care spune că un stat trebuie să acorde acelaşi tratament investitorilor provenind dintr-un alt stat semnatar ca acela pe care îl acorda propriilor resortisanţi, propriilor cetăţeni sau dacă există cetăţeni ai altor state care beneficiază de un tratament mai favorabil va trebui să acorde un astfel de tratament.
 O altă obligaţie care desigur implementată și  prin legislaţia naţională a diferitelor state este aceea de a nu efectua expropieri decât în anumite condiţii. Există de asemenea o obligaţie de a-ți respecta angajamentele asumate faţă de investitori.

Constantin Rudnițchi: Avocata Alina Popescu, Co-Managing Partner al Maravela & Asociaţii  ne explică și care sunt pașii care trebuie făcuți dacă se dorește  declanşarea unui arbitraj de investiţii.

Avocat  Alina Popescu: Tratatele internaţionale care reglementează această posibilitate de a recurge la arbitrajul de investiţii prevăd şi procedura. Astfel în unele cazuri va fi necesară parcurgerea unei etape prealabile, în care investitorul va trebui să încerce să obţină soluţionarea pe cale amiabilă a litigiului. De asemenea în multe dintre tratate se prevede şi faptul că atâta timp cât disputa a fost dedusă spre soluţionare instanţelor naţionale , ea nu va mai putea fi soluţionată pe calea arbitrajului de investiţii. Deci un investitor care vrea promoveze un astfel de arbitraj trebuie să aibă foarte mare grijă pe ce cale o apucă încă de la început. De asemenea ulterior, investitorul va mai avea o alegere de obicei de a iniţia arbitrajul cu ajutorul unei instituţii arbitrale, instituţie care va avea grijă de partea  administrativă, va ţine dosarul, va asigura partea secretarială şi regulile de procedură după care se va desfăşura arbitrajul precum şi multe alte aspecte care se ivesc pe parcursul unei astfel de proceduri sau de a desfăşura un arbitraj aşa numit ad-hoc, care nu se afla în grija unei instituţii arbitrale, dar care se va desfăşura după nişte reguli de procedură arbitrală.De obicei tratatele internaţionale de investiţii se referă la regulile UNCITRAL, regulile de arbitraj făcute de Comisia Naţiunilor Unite pentru comerţ internaţional.

Constantin Rudnițchi: Cea mai cunoscută instituţie arbitrală din domeniul arbitrajului de investiţii este celebrul ICSID. Spunem celebru pentru că au fost câteva cazuri de companii româneşti care activau în România şi care au mers către această instanţă.

Avocat Alina Popescu: Este intr-adevăr cea mai cunoscută pentru  ca un foarte mare număr de investiţii se desfăşoară sub egida acestei instituţii care a fost creată special pentru acest tip de arbitraj. Este o instituţie creată printr-o convenție internaţională în 1966 , convenţie care a fost ratificată de peste 150 de state. De aceea fiind şi o instituţie la care se recurge foarte des, se numeste ICSID, în limba engleză este un centru internaţional pentru soluţionarea diferendelor referitoare la investiţii.
Un arbitraj internaţional de investiţii pare uneori lozul câştigător investitorilor pentru că într-adevăr cazurile în care investitorii au câştig de cauză sunt destul de mediatizate, ajung foarte celebre pentru că atunci când se întâmpla acest lucru despăgubirile obţinute au valori destul de mari, de ordinul zecilor de milioane, poate chiar sutelor de milioane de euro.Trebuie ştiut însă că un arbitraj de investiţii presupune costuri foarte mari, iarăşi de ordinul milioanelor de euro, constând în onorarii ale arbitrilor, ale avocaţilor, ale experţilor, cheltuieli de deplasare etc şi că în cele mai multe cazuri până acum astfel de arbitraje s-au soldat cu decizii în favoarea statelor.
E adevărat,  există un număr important de decizii în favoarea investitorilor dar raportul este deocamdată cel puţin în ceea ce priveşte arbitrajele desfăşurate sub auspiciile ICSID în favoarea statelor.