Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Totul despre controversata lege de dare în plată

darea_in_plata.jpg

Sursa imaginii: 
Flickr

Legea dării în plată naşte în continuare controverse. Cele mai recente cifre arată că în septembrie, la patru luni de la intrarea în vigoare, puţini peste 4000 de romani au anunţat că vor să renunţe la locuinţe deoarece nu îşi mai pot plăti ratele. Despre fundamentele legii dării în plată şi aplicarea acestei legi ne vorbeşte avocatul Vasile Deleanu, Fondator al Casei de avocatură Deleanu şi Grigorescu.

Avocat Vasile Deleanu: Darea în plată în primul rând este o instituţie nouă, nouă în codul nostru civil. Noi nu am avut-o până acum. Ea era o interpretare, jurisprudenţă, doctrină a unui text din vechiul cod civil, 110 care spune aşa: creditorul nu poate fi obligat să primească în schimbul prestaţiei sale un alt bun chiar dacă acesta este cu o valoare mai mare. Nu poate fi obligat. Per a contrario dacă el acceptă aceasta se numeşte instituţia darea în plata. Acum s-a introdus în noul cod civil. E reglementata, până atunci era o preluare, o interpretare şi o practică. Noţiunea este veche, de la dreptul roman. Dovadă că are şi o denumire datio in solutum. Chestiunea importantă este că astăzi este reglementată şi permite pe baza unui text de lege ca debitorul să dea altceva în schimb, dar cu acceptul creditorului. Aceasta este esenţa.

Această instituţie nouă, nouă reglementată, veche existentă, de 2000 de ani, darea în plată e o aplicaţie practică a ceea ce am vorbit deja, forţa obligatorie a contractului. Asta este esenţial pentru mersul unei societăţi, nu numai activitatea comercială, ci şi civilă în general, privată şi cea publică. Ideea pe care deja am enunţat-o este luată din textul:contractul valabil încheiat are putere de lege între părţile contractate. Contractul fiind lege doar pentru cei doi care au semnat,  în schimb, când ai spus cuvântul lege înseamnă că creditorul obligaţiei neexecutate are dreptul să facă apel la organele statului pentru a îl sprijini în executarea obligaţiei debitorului. Aici intervine executorul judecătoresc. Aici avem o aplicare, 1516, care specifică de asemenea  drepturile creditorului: creditorul are dreptul la îndeplinirea integrală, exactă şi la timp a obligaţiilor şi apoi, în continuare are dreptul să ceară la executarea silită.

Constantin Rudnițchi: Nerespectarea contractului dintre părţi a condus la această situaţie între clienţi şi bănci. Ambele tabere au însă partea lor de vină.

Avocat Vasile DeleanuPrimul pas a fost la bănci. Mă uit la 1270, alineatul 2,  care spune că contractul se modifică, acesta e cuvântul său,  încetează prin acordul părţilor, din cauze autorizate de lege.În drept i se spune, în latină, mutus consensus, mutus disensus. Prin acord semnăm un contract, prin acord rupem un contract. Oamenii au fost nevoiţi să se îndrepte către bănci. Băncile au avut o lipsă de flexibilitate şi doi lipsa de flexibilitate aplicată cazurilor sociale. Cazurile sociale trebuiau rezolvate de îndată.De exemplu când într-o familie moare tatăl şi rămâi cu obligaţiile contractuale, ideea de a preda casa băncii este de admis, dar repet, moral, nu legal.

Constantin Rudnițchi: Avocatul Vasile Deleanu, fondator al Casei de Avocatură Deleanu şi Grigorescu este de părere că până la urma respectarea contractului este piatra de temelie a mediului economic.

 

Invitat: Vasile Deleanu – avocat Fondator al Casei de avocatură Deleanu şi Grigorescu

 
Rubrica Expert la RFI din 21 septembrie 2016