Cristian Ghinea despre PNRR: Ori refac legea privind avertizorii de integritate, ori nu vor primi bani la toamnă

ghinea_rfi.jpg

Sursa imaginii: 
arhivă RFI

Dacă legea privind avertizorii de integritate nu va fi modificată, cel mai probabil Comisia Europeană nu va mai aproba cererile de plată prin PNRR.
De ce? Pentru că ea a fost adoptată de Parlament în ideea de a implementa o directivă europeană, dar practic nu respectă prevederile directivei, explică la RFI Cristian Ghinea, fost ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene din partea USR.

El mai spune la RFI că dintre cele 27 de jaloane și ținte PNRR care au avut termen la 30 iunie numai 16 sunt îndeplinite, 11 fiind în întârziere.
Mai poate recupera Guvernul Ciucă terenul pierdut? Cristian Ghinea explică.

Cristian Ghinea: Stăm din ce în ce mai prost. Intrăm în zona acelor jaloane care sunt greu de făcut pe ultima sută de metri. Dacă comparăm jaloanele care trebuiau făcute în decembrie, de exemplu, erau strict chestiuni de organizare.

Acum intrăm în zona jaloanelor care presupun contractare. Noi am spus că sunt 11 întârziate sau blocate. Cele mai multe dintre acestea trebuiau făcute la 31 iunie. Ca să fie clar despre ce vorbim, erau 27 de jaloane care trebuiau făcute la 30 iunie.

Pe 16 le considerăm făcute. 11 sunt întârziate sau blocate. Aproape toate sunt chestiuni care s-au blocat la partea de contractare. Ministerele au fost în stare să facă un anunț public, un apel de proiecte, dar nu au făcut și etapa concretă de a încheia contracte cu diverșii beneficiari. Este o problemă de lentoare a procesului birocratic.

Va fi din ce în ce mai grav. Acum, de pildă, vorbim despre zona de energie, unde sunt proiecte private, unde firmele aplică. Dar dacă ne gândim că la anul în primăvară CFR ar trebui să aibă contractate lucrări de miliarde de euro, atunci intrăm într-o zonă și mai rea. Situația este în curs de dramatizare. Guvernul trebuie să își asume un ritm mai alert de muncă pe PNRR.

Reporter: Premierul Ciucă, Guvernul pare că conștientizează ce are de făcut?

CG: Premierul Ciucă pare că da. Cel puțin pune presiune pe ministere. Dar sunt și chestiuni copilărești. Tot transmit că au făcut jaloanele. Dar dacă citim ce scrie în jalon, vedem că scrie să contractăm lucrări pentru producția de baterii, de pildă. Ori, nu este niciun fel de contract semnat. Guvernul spune că a lansat apelul de proiecte. Înțeleg, dar este într-o gravă întârziere.

De ce ține Guvernul să rujeze permanent realitatea, să spună că le-a făcut când este evident că nu le-a făcut, mă depășește. Ar trebui să renunțe puțin la împopoțonarea de imagine cu PNRR și să admitem acolo unde sunt probleme. Dacă admiți problema, focusul Premierului va fi mai pe subiect. Ministerul investițiilor și proiectelor europene are o gravă problemă. Este ignorat de ministere. Am tot spus, acest minister trebuie să aibă un rol de creier al reformelor în România în acest moment.

Din păcate nu se întâmplă asta. Se transmit documente direct către Comisia Europeană de către ministerele de linie, nici măcar nu mai mimează faptul că avem un minister coordonator. Ceea ce înseamnă că este un șantier uriaș, un angrenaj uriaș și nu există o informație. Nouă ne-a fost foarte greu să obținem o informație. Suntem luni, 4 iulie. Săptămâna trecută era termenul limită și în vreo două cazuri nu știe nimeni dacă Guvernul a adoptat o hotărâre de guvern sau nu.

Le-a lăsat pe 30 iunie pe toate. E un haos și o proastă organizare. Se întâmplă ceva doar când Ciucă dă cu pumnul în masă. În rest este harababură administrativă obișnuită care nu merge. Un asemenea proiect de țară, cu termeni foarte scurți de implementare, trebuie să aibă o altă obișnuință de muncă.

Rep: Dacă, de exemplu, pe partea energie, spuneați că întârzierea poate fi recuperată dacă se vrea, dar după cum merg lucrurile rămân și aici niște semne de întrebare, sunt, totuși și niște chestiuni foarte fierbinți, cum ar fi legea privind avertizorii de integritate.

CG: Da, sunt. Atenție. Noi nu am avut în această tranșă de jaloane niște reforme foarte dure politic. Nu uitați că anul ăsta, până la 31 decembrie, Guvernul trebuie să adopte o legislație pentru pensiile speciale. Să adopte legislația, nu să vorbească despre ea. Tot anul ăsta trebuie să se modifice codul silvic. Avem 800 de milioane de euro pentru plantarea de păduri noi.

Dar pentru a pregăti asta trebuie să ai niște modificări absolut obligatorii la codul silvic. Trebuie să avem un nou cod rutier, care să descurajeze șofatul agresiv. Suntem țara din uniunea Europeană cu cea mai mare mortalitate pe șosele. Ar trebui să ne mișcăm. Asta am tot spus. Este timpul reformelor. Pe de altă parte, chestiunea cu legea avertizorului de integritate este absolut hilară. Această lege doar transpune o directivă europeană. Trebuia pur și simplu să asigurăm o protecție mai mare acestor avertizori.

Din nou, data trecută, pentru că acest jalon avea deadline-ul acum trei luni, Guvernul l-a declarat făcut doar pentru că a trimis legea în Parlament. Noi am spus atunci că nu e adevărat, că noi trebuie să avem legea adoptată ca să avem jalonul trecut. Între timp, au trecut legea prin Parlament, dar au trecut-o într-un sens invers decât direcția din directivă. Acum Comisia Europeană va trebui să vină să spună că va trebui să refacem această lege pentru că nu respectă directiva. Poate că nu și-au dat seama că acesta este un jalon din PNRR și nu vor putea să facă cealaltă plată viitoare. A spus premierul Ciucă, astăzi, în mesajul său de evaluare a miniștrilor, a reconfirmat intenția ca în octombrie a doua cerere de plată. Această cerere de plată din octombrie nu va putea fi făcută fără a raporta ca lumea acest jalon al avertizorilor de integritate. Ori refac legea, ori nu vor cere bani la toamnă. Asta e logica.

Rep: Comisia Europeană este cunoscută pentru lentoarea cu care se mișcă, avem certitudinea că atunci când nu se îndeplinesc aceste reforme pentru a se da undă verde la finanțări pe alte părți, acest lucru se va întâmpla la timp? Întreb pentru că la noi se merge pe principiul  „lasă că îi fentăm”.

CG: La noi asta se întâmplă acum, „lasă că îi fentăm”. Dar la un moment dat ți se termină șmecheria. Se întoarce împotriva ta. Tot regulamentul este făcut la modul următor. Statul membru are de făcut niște jaloane. Comisia nu poate să intervină dacă acele jaloane sunt întârziate sau făcute prost decât atunci când statul membru cere bani. Ca să avem o idee, România a cerut în mai 2.4 miliarde de euro pentru jaloanele din decembrie. Acum Comisia Europeană va veni și va spune zilele astea dacă acceptă ca fiind îndeplinite acele jaloane.

Este o întârziere de șase luni, în medie, între momentul în care Guvernul spune că a făcut ceva și Comisia certifică că într-adevăr este făcut. Jaloanele cu termen 30 iunie, despre care vorbim noi acum, în octombrie, la toamnă vom ști dacă sunt făcute sau nu. Cam ăsta este mecanismul. Noi avertizăm că tot ce înseamnă întârziere sau făcut prost, încă mai are timp de refăcut, dar dacă tot amânăm și tot le facem pe toate pe principiul „lasă că merge”, la un moment dat nu va mai merge.

V-am dat exemplul cu CFR. Dacă CFR nu apasă pe accelerație acum, zilele astea, nu are nicio șansă să aibă 50% contractare anul viitor, 50% din 4 miliarde. 4 miliarde de euro sunt pentru CFR în PNRR. Ori, nu vor putea, nu avem jaloane intermediare acolo. Dacă CFR nu se ține de licitații la anul se blochează tot PNRR-ul. Vă dați seama ce poate să însemne. Sunt și vești bune.

De exemplu, Ministerul dezvoltării a lansat apelurile de proiecte pentru 2 miliarde de euro eficiență energetică. Asta înseamnă că mii de blocuri și clădiri publice din această țară vor intra într-un proces de deep renovation, anume renovare energetică aprofundată. E mai mult decât ce făceam până acum, când puneam acele plastice pe blocuri. Înseamnă o renovare pentru a duce pierderea de energie spre zero. Toate aceste blocuri și clădiri care vor începe să fie făcute din PNRR vor trebui să aibă finanțare. Dacă Guvernul nu își face treaba, de la toamnă încolo vom rămâne cu niște șantiere uriașe, cu risc de nefinanțare sau cu finanțare de la bugetul de stat, care și ăla este pe sponci, după cum știți.

Rep: Spuneați că șmecheria, la un moment dat se termină. Merge cât merge, dar la un moment dat nu mai merge. Legat de cazul CFR, cine nu își face treaba? Cine nu se mișcă cum trebuie?

CG: Și CNAIR și CFR funcționează cum știu ele, în dorul lelii. Știți foarte bine că asta este motivul pentru care am tot ratat diverse proiecte, diverse șantiere pe fondurile europene clasice. Pur și simplu dădeau drumul la o licitație și nu răspundeau la timp la clarificări. Fie, nu se prezentau constructorii și nimeni nu punea presiune pe ei. Și țineau ani de zile șantierele. Întreaga prezumție atunci când am negociat 7 miliarde de euro pentru transporturi în PNRR (a fost realizarea proiectelor).

Țineți minte că prima variantă de PNRR vorbea de 14 miliarde de euro. Era și mai mare. Pur și simplu am selectat din acea listă acele proiecte, care cu atenție la detaliu, cu presiune de sus, au șanse pe bune să se facă până în 2026. Aceasta este cerința de bază a PNRR-ului. Această presiune de sus ar trebui să se întâmple. La nivel de ministru să aibă ședințe săptămânale, ca la corporație, cu livrabile pe CNAIR și CFR. Așa ceva nu se întâmplă dacă lași aceste companii, acești mastodonți.

CNAIR are 6.000 de angajați. Dacă nu e presiune de la ministrul Grindeanu permanent pe conducerea Companiei naționale de autostrăzi, nu se va întâmpla. Ăia nu răspund în fața nimănui. Dumneavoastră știți cine conduce conduce CNAIR în momentul ăsta? NU știe nimeni. Sunt niște oameni numiți acolo politic. Asta este. Cine răspunde? Grindeanu. La un moment dat se va schimba Grindeanu. Cine răspunde că nu se țin de calendar? Nimeni. Nu știu.

Rep: Credeți că în aceste condiții și cunoscând realitatea din interior, mai avem șanse reale de a recupera și de a face treabă în condițiile în care, acum, când vorbim, lucrurile arată într-un stadiu intermediar?

CG: Eu zic că da. La anul se va negocia o ajustare, nu numai în cazul României, ci pentru toate PNRR-urile. Ăsta este mid-term review, un fel de refacere la mijloc de termen. Probabil că acela va fi momentul în care Comisia va întreba România cum stă cu proiectul Arad – Caransebeș, de exemplu, care este cel mai mare proiect de infrastructură de căi ferate.

Va întreba dacă suntem în timp și dacă nu să îl scoatem. Atunci să vedem cum va scoate cămașa Guvernul, dacă pune în pericol A7, care este autostrada spre Moldova, dacă pune în pericol magistrala Caransebeș – Arad, dacă pune în pericol magistrala Cluj – Episcopia Bihorului, adică marile proiecte de investiții din PNRR, pe care ori le ducem la capăt, ori, la un moment dat, cineva va trebui să își asume răspunderea că le scoate de acolo.