PNRR: România, gata să renunțe la reforme și investiții. Guvernul, cu ochii pe rotativă (Interviu)

Potrivit unui document intern, pe care redacția RFI l-a văzut prin intermediul unor surse europene, Guvernul ar fi decis deja că aceste fonduri vor fi tăiate de la energie, educație, sănătate, digitalizare și mediul de afaceri.  

Guvernul nu a făcut nimic pentru a acoperi aceste fonduri din altă parte și renunță la reforme și investiții, spune europarlamentarul Dragos Pîslaru, copreședinte al REPER. În interviul acordat RFI România, Pîslaru acuză că Executivul de la Bucuresti e mai preocupat de rotativa din luna mai si de alegerile de anul viitor decât să modernizeze țara.  

Dragoș Pîslaru: Documentul la care faceți referire este un document intern al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene. Va fi discutat, vineri, la comitetul de monitorizare al Planului Național de Redresare și Reziliență. Este un document oficial al ministerului.

Mai mult, există o trimitere în document la un memorandum, care, se pare, că a fost prezentat pentru informare în Guvern și pe care eu nu l-am găsit public nicăieri. Vreau să spun că informația este credibilă.

Aș descompune-o pe două paliere ca să înțelegem de unde sunt acești 2,8 miliarde. Pe de o parte, 2,1 miliarde vin din performanța economică a României peste așteptări,  care a făcut să se reducă alocarea sumei de granturi pentru țară.

Dar foarte important aici pentru cei care urmăresc acest lucru legat de PNRR, este că România putea să acopere această sumă de 2,1 miliarde din banii din  cadrul financiar multianual 2021 – 20227 cât și din împrumuturile rămase nefolosite de celelalte state membre.

Asta a fost parte din ultima negociere de acum, pe REPower EU, unde am fost co-raportor din nou. România era într-o situație în care putea găsi resurse ca să poată suplini această pierdere din cauza indicatorilor economici.

Iar pe partea la care ați făcut referire la cei 700 de milioane, acesta este costul unor reforme care sunt considerate de Comisia Europeană reforme cheie.

În acest moment România are două reforme cheie în tranșa a doua de plată. Una este legată de decarbonizare, unde România încă nu și-a asumat foarte clar modul în care va proceda cu capacitățile pe care le are de cărbune.

Mai mult decât atât, ne-am trezit în ianuarie cu o hotărâre de Guvern care alocă 100 de hectare de pădure către CEO Oltenia pentru o nouă exploatație de lignit. Urmează să despădurească 100 de hectare de pădure pentru a le transforma în exploatație de lignit, ceea ce contravine complet discuțiilor legate de decarbonizare.

Celălalt jalon cheie este cel legat de avertizorii de integritate. Urmărind dezbaterea publică și schimbarea cuvântului acela în lege, Guvernul crezând că schimbarea acelui cuvânt ar trebui să fie suficientă pentru acceptarea jalonului de către Comisie.

Din informațiile pe care le am, cel puțin unul dintre aceste două jaloane, mai ales cel legat de decarbonizare, nu va fi îndeplinit.

Acum am avut confirmarea în acest document pe care îl citați, că ministerul, Guvernul este pregătit să își asume faptul că va pierde cele 700 de milioane aferente acestui jalon, putând însă să piardă chiar mai mult. Poate să piardă 1,4 miliarde dacă nu îl îndeplinește nici pe celălalt.

Rep: Între timp, legea privind protecția avertizorului de integritate publică a trecut deja prin Parlament. A fost promulgată. E drept că au fost voci din opoziție și din societatea civilă care au atras atenția că modificările sunt doar de fațadă și că nu schimbă problema. Cu asta rămânem la capitolul jalon neîndeplinit în condițiile în care a fost promulgată?

DP: Ține de Comisia Europeană să își dea avizul final pe acest subiect. Dar interpretarea mea personală este aceea că nu am făcut prea mare modificare pe textul legal și că problema cheie pe care o aveam, anume protecția prin anonimat a avertizorilor de integritate nu este neapărat rezolvată prin adăugarea sintagmei „temeinic”. Nu cred că România a făcut o modificare unde scrie foarte clar voința României de a avea o astfel de reformă care să ajute la oprirea abuzurilor în serviciu, mai ales după ce am văzut acum recent ce s-a întâmplat cu această legislație în Senat.

Rep: Documentul pare a fi un plan B din care neîndeplinirea acestor jaloane înseamnă mai puțini bani. Ministerul vine și cu soluții de unde tăiem, din educație, sănătate, digitalizare.

DP: Da și de fapt, aici e partea cea mai proastă. Încă o dată, sunt două lucruri separate. Una este faptul că dacă pierdem acei 700 de milioane îi pierdem aferent jaloanelor respective. Cele două reforme, decarbonizare și avertizori de integritate, fiecare ne costă câte 700 de milioane de euro, ca să fie foarte clar. Acei bani o dată pierduți nu îi mai poți lua pe altceva. I-ai pierdut și sunt pierduți.

Rep: Nu mai poate fi întoarsă situația dacă modifici, să zicem, la avertizorii de integritate?

DP: Ai la dispoziție șase luni din momentul în care Comisia Europeană emite decizia de implementare de plată parțială. Cumva constată că România nu a îndeplinit acest jalon.

Merge mai departe cu plata parțială și România are șase luni la dispoziție pentru a mai convinge, dacă vrea, Comisia Europeană cu privire la îndeplinirea acestui jalon.

Dar banii nu mai intră în cererea de plată doi, ca să fie foarte clar. Cei 2,1 miliarde de euro, suma care apare în document, reprezintă de unde gândește Guvernul să taie banii respectivi.

Un pic înspăimântător este că practic toate reformele de pe sănătate dispar, o bună parte din banii de investiții din sănătate dispar. În total discutăm de circa 400 de milioane.

Discutăm despre niște sume mari luate de la investițiile pentru semiconductori, din educație, de pe partea legată de colaborarea cu societatea civilă din zona administrației publice.

Sunt chestiuni care au și aveau un mare sens ca reforme importante pentru modernizarea României.

Faptul că România alege să scoată reforme și să nu pună nimic în loc este ceva ce nu cred că Comisia Europeană va privi cu ochi buni. Mă îndoiesc că așa ceva va fi foarte ușor de susținut.

Eu am vrut doar să comentez că aceasta este viziunea Guvernului, pe care din înțelegerea mea, o va discuta vineri în comitetul de monitorizare. Îmi exprim clar lipsa de satisfacție cu privire la modul în care Guvernul înțelege să facă aceste tăieri.

Rep: Spre ce ar fi trebuit să meargă acești 700 de milioane de euro care sunt în pericol de a fi pierduți?

DP: Acești bani sunt pur și simplu banii care se dau României pentru că face reformele. Nu au un obiectiv de investiții. Astea sunt reformele.

Reformele au niște bani. Nu numai investițiile primesc bani, de exemplu kilometri de autostradă sau spitale sau alte lucruri de genul ăsta.

Ai și bani care se dau pentru reforme. Așa a fost gândit când am negociat facilitatea ca negociator al Parlamentului European. Era cum să fac politicienii să gândească pe termen lung.

Ca să putem face politicienii să gândească pe termen lung, am zis așa, pentru că pe termen scurt politicienii nu ar implementa niciodată reforme importante, atunci punem o sumă de bani care se va acorda statelor membre dacă se vor realiza respectivele reforme.

De aceea în cazul decarbonizării nu ai neapărat de făcut mari investiții ca să poți să adopți niște legi, să îți iei un angajament.

Dar dacă îți iei acesta angajamente primești acest bonus de 700 de milioane de euro pentru că ai luat această decizie cheie de a susține tranziția verde. La fel e și în cazul avertizorilor de integritate.

Vrem să avem un sistem în care abuzul în serviciu și alte lucruri care se întâmplă în acest moment complet în defavoarea cetățenilor să înceteze, introducem această reformă importantă pentru ca să poți să ai, într-adevăr, persoane care să atragă atenția parchetelor cu privire la niște lucruri care li se pare complet ilegale și care nu ar trebui să se întâmple în administrație.

Rep: Putem trage concluzia că Guvernul preferă să piardă banii și pe reforme, că mai bine le ocolește și pe partea de investiții?

DP: Prima concluzie legată de faptul că Guvernul preferă să piardă banii pe reforme în loc să facă reformele, este o concluzie care nu este susținută doar de ceea ce am discutat noi acum. Inclusiv ceea ce se întâmplă cu pensiile speciale ne arată acest lucru.

Clar, Guvernul în acest moment, pe acest proiect de țară pe care România îl are, preferă să rămână pe abordarea clientelară și pe a nu face foarte mari valuri cu reforme. În acest mod, practic, anulează șansele României de a fi modernizată prin această oportunitate unică pe care o avem prin PNRR. Da, clar Guvernul preferă să renunțe la reforme.

Iar pe partea de investiții Guvernul renunță la o parte din investițiile pe care le avea asigurate prin PNRR, preferând să se împrumute pe piețele externe cu dobânzi foarte mari ca să nu folosească acești bani, care sunt aproape fără dobândă, care vin din mecanismul de redresare și reziliență, înlocuind diferența de grant care apare ca urmare a indicatorilor economici.

Rep: Spuneam că de la sănătate riscăm să pierdem 400 de milioane de euro. Când vom vedea că acești bani nu mai vin?

DP: Până la sfârșitul lunii aprilie Guvernul va trebui să vină cu varianta de PNRR care să cuprindă capitolul de REPower EU și noua formă a PNRR-ului în care vom găsi inclusiv această revizuire, dacă Guvernul României o va transmite. Opțiunea României era să spună că vrem să acoperim aceste sume de granturi pe care le avem scăzute din sursele care ne stau la dispoziție, dar Guvernul preferă să renunțe la ele, la cele 2,1 miliarde. Până la sfârșitul lunii aprilie Guvernul trebuie să trimită noul PNRR cu aceste două lucruri, revizuirea pe sume și noul capitol de PNRR.

Rep: La revizuire dacă nu sunt precizate alte surse de finanțare?

DP: S-a terminat. Vom ști cel târziu pe 30 aprilie dacă România vrea să taie, dacă a tăiat lucrurile respective sau nu. Dacă nu le pune până pe 30 aprilie, după aceea e tardiv.

Rep: În ce măsură vor putea obține înțelegere de la Bruxelles? Spuneați că mâine sunt discuții. Pot veni cu niște argumente, cu o păsuire?

DP: Pentru ce anume vă referiți la păsuire? Termenul de 30 aprilie nu se poate modifica. Acesta este termen de regulament. Pe ăsta l-am negociat eu cu mâna mea, împreună cu Siegfried Mureșan și cu ceilalți colegi.

Ăsta a fost un termen pe care l-am negociat noi în regulament. Nu ai voie să îl depășești. Dacă îl depășești riști să nu mai primești niciun ban niciodată pentru tot pachetul, pentru REPower și toate astea. Termenul de 30 aprilie este sacrosanct. E termen legal.

Rep: A te păsui în sensul în care vor veni să explice că ei au votat, au modificat legea privind protecția avertizorilor de integritate publică.

DP: România este într-o derivă totală și o pierdere de încredere la nivelul Comisiei Europene. Comisia nu înțelege ce se întâmplă. Guvernul României și-a asumat niște obiective de reforme și niște investiții.

Primul actor care ar fi trebuit să tragă în interesul de a face aceste reforme și investiții ar trebui să fie Guvernul.

În acest moment Comisia Europeană este pusă în situația în care Comisia ajunge să trebuiască să convingă Guvernul, care ar fi trebuit să reprezinte interesele României, că acele lucruri pe care Guvernul, România și le-a asumat, sunt încă importante și bune pentru România.

Este o poziție ingrată. Comisia Europeană poate face asta până la un anumit moment. Dar vorba aceea, Uniunea Europeană îți dă, dar nu îți bagă în traistă. De la un anumit moment, dacă vede că nu există voință politică și că Guvernul nu își dorește să facă reformele respective, atunci va spune că dacă nu le vrei, aia e.

La avertizorii de integritate se înțelege că au existat cel puțin trei schimburi de scrisori în care Comisia a spus că alea sunt elementele pe care ea le consideră importante pentru a putea modifica legislația.

Iar Guvernul a ales să facă reformă legislativă de minimă rezistență. Acum urmează să vedem dacă Comisia va accepta sau nu. Dar pe avertizor mai e cum mai e, apropo de păsuire sau îngăduință. Să zicem că mai poți să ai interpretări. Dar pe partea de decarbonizare nu văd ce interpretări poți să ai. De asta cred că documentul a fost făcut, pentru că cei din Guvern se așteaptă la pierderea de bani.

Rep: Dacă această atitudine o întâlnim la tranșa a doua, la ce să ne așteptăm cu pensiile speciale?

DP: Nici măcar nu am depus tranșa a treia și știm că avem o reformă cheie pe care nu o îndeplinim. Și sunt 77 de jaloane cuprinse în tranșa a treia, care este considerată de toată lumea ca fiind cea mai dificilă. Iar noi nici nu ne-am apucat să lucrăm vreo jumătate dintre ele. Vreo 22 sunt încă neatinse.

Lucrurile sunt foarte grave. Când am început eu acum vreo lună să zic că PNRR-ul este blocat mi s-a spus de ce panichez populația. Nu e vorba de a panica populație. E vorba de a recunoaște o realitate.

În acest moment, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene se ocupă de mult prea multe lucruri și de PNRR și de REPower și de coeziune, jonglează cu aceste bile într-un mod în care încearcă să mulțumească pe toată lumea și să fie persoana pozitivă în ecuație.

Dar ceea ce nu se înțelege este că pentru Comisia Europeană nu contează că Ministerul Investițiilor nu primește răspunsul pozitiv de la Ministerul Muncii sau de la Ministerul Energiei. Comisia Europeană tratează lucrurile integrat. Vrea să înțeleagă care este modul în care România își asumă aceste lucruri. Nu o interesează că Ministerul Investițiilor poate sau nu poate sau că se străduie. Lucrurile astea nu contează.

Rep: Ce arată acest lucru, să fii dispus să pierzi banii mai degrabă decât să faci reformele? Spre ce ne îndreptăm?

DP: Din punctul meu de vedere, care este extrem de tranșant, în acest moment Guvernul se uită la rotativă, se uită la alegerile de anul viitor. Nu este interesat de reforme de substanță sau de modernizarea țării.

Bazinul electoral pe care încearcă să și-l conserve merge, mai degrabă, pe ideea de vouchere și de sume pe care le dai în stilul caracteristic. Le dai, nu că neapărat faci reforme.

Țara va merge într-o direcție greșită. Se vede deja și din sondaje ce apreciază românii pe această temă. E clar că vom intra într-un impas financiar. Va fi o chestiune clară, de exemplu în sistemul de pensii sau cum avem în continuare pe zona de educație și de sănătate, unde, deși s-a promis România educată, s-a promis după Colectiv că vom avea spitalele brici, până la urmă, suntem în același ritm în care noi tot amânăm. Amânăm. Amânăm, amânăm.