Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Istoric la RFI: “Statul român a ales un mod defectuos de a gestiona problema decomunizării”

securitatea1.jpg

Revista 22 publica exclusiv informatii privind modul in care erau urmarita in timpul comunismului diaspora romaneasca/sursa foto: cnsas.ro
Revista 22 publica exclusiv informatii privind modul in care erau urmarita in timpul comunismului diaspora romaneasca /sursa foto: cnsas.ro

Președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, jurnalistul Cornel Nistorescu și sociologul Dorel Abraham. Sunt câteva nume din cele peste două sute conținute într-o listă a colaboratorilor Departamentului Securității Statului, care se ocupa de urmărirea emigraţiei româneşti. Informațiile apar în Revista 22, într-un articol semnat de cercetătorul Mădălin Hodor.

În februarie1985, generalul-locotenet Aristotel Stamatoiu, şeful Centrului de Informaţii Externe (CIE, continuatorul DIE),  a emis un ordin prin care le cerea tuturor unităţilor subordonate  să-şi actualizeze situaţia surselor aflate în legătură şi să transmită datele lor complete către UM 0503 (Cartoteca CIE). Drept urmare, la 13.05.1985, UM 0225, unitatea care se ocupa de urmărirea emigraţiei româneşti, a întocmit un tabel conţinând numele colaboratorilor pe care îi avea în legătură la acea dată, tabel pe care l-a înaintat conform ordinului către UM 0503. Așa numita  ”Brigadă  Antiemigrație” se ocupa cu ”contracararea acţiunilor ostile RSR desfăşurate de centrele de propagandă din străinătate.” Pintre cele 200 de nume aflate pe respectiva listă se află nume sonore ale intelectualităţii româneşti: istorici  (Ioan Aurel Pop, Dan Berindei, Ioan Chiper, Radu Constantinescu), sociologi (Dorel Abraham, Ştefan Costea), ziarişti (Cornel Nistorescu, Adrian Vasilescu, Mihai Pelin), filologi (Ştefan Cazimir, Ion Coja, Ion Deaconescu, Sanda Racoviceanu), medici (Petre Ciobanu, Constantin Gorgos), oameni de afaceri ( Valentin Păunescu, Dolphi Drimer) etc.

 Lista celor 200 de colaboratori este alfabetică şi însoţită de menţionarea în dreptul fiecărui nume a sectorului (similarul serviciului de la direcțiile interne ale Securității n.n.) la care se afla în legătură şi a ofiţerului care răspundea de el (de exemplu „225 g-5”, „225 f-11”, unde 225 reprezintă UM 0225, „g” reprezintă sectorul, iar „5” indicativul ofiţerului). Din document lipsește pagina a doua (de la poziția 10 la poziția 23) care nu a fost predată de către SIE și a cărei lipsă nu a fost se pare observată de reprezentanții CNSAS în comisia mixtă atunci când au preluat dosarul. Motiv pentru care, până când SIE se va hotărî să o desecretizeze şi să o predea în conformitate cu prevederile legale, nu vom ști numele celor aflați pe respectiva pagină. Până atunci le putem citi pe celelalte 200.

Presedintele Academiei Române neagă informațiile. Într-un răspuns transmis site-ului stiripesurse.ro, Ioan Aurel Pop susţine că nu a semnat niciun angajament, nu a călătorit decât în state din fostul lagăr socialist, de trei ori, şi nu a făcut decât să trimită câteva articole de specialitate, prin intermediul conducătorului său de doctorat, la reviste din străinătate.

Istoricul Mădălin Hodor a vorbit la RFI despre modul defectuos în care statul român a ales să gestioneze problema decomunizării.

Istoricul Mădălin Hodor