Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Forumul Judecătorilor, despre Coduri: Prevederi stranii şi lipsă de rigurozitate juridică

Judecator Comisie Iordache incoerenta.jpg

Noi polemici, legate de propunerile PSD-ALDE privind Codurile penale (Sursa foto: pixabay)
Noi polemici, legate de propunerile PSD-ALDE privind Codurile penale (Sursa foto: pixabay)

După procurori, a venit rândul judecătorilor să critice propunerile de modificare a Codurilor penale, formulate de PSD şi ALDE. Proiectele conţin prevederi „cel puţin stranii” şi denotă „o lipsă de rigurozitate juridică”, spune la RFI copreşedintele Forumului Judecătorilor din România, Anca Codreanu.

După ce preşedintele Asociaţiei Procurorilor din România, Bogdan Gabor, a declarat recent la RFI că proiectele de modificare a Codurilor penale conţin prevederi „extrem de nocive”, Forumul Judecătorilor a reacţionat şi el.

Întrebată cum priveşte propunerile avansate de PSD-ALDE, copreşedintele Anca Codreanu a răspuns: „O analiză ar debuta efectiv cu analiza expunerii de motive a modificărilor, care din punctul nu numai al meu de vedere conţin foarte multe chestiuni de lipsă de rigurozitate juridică, aş putea să spun şi foarte multe chestiuni de apreciere. Nici una dintre expunerile de motive nu se bazează pe date concrete, nu se bazează pe statistici, nu se bazează pe soluţii definitiv pronunţate, fie în dosare disciplinare, fie în dosare penale”.

Judecătoarea oferă mai multe exemple concrete. Ea se referă între altele la „anumite modificări care se aduc recursului în casaţie. Se introduce ca şi motiv de recurs în casaţie eroarea de fapt. Având în vedere că Înalta Curte este singura instanţă care judecă recursul în casaţie, avem aici o normă de procedură care în premieră retroactivează şi pe româneşte dă dreptul persoanelor condamnate definitiv, fără limită de timp în trecut, să introducă recurs în casaţie pe acest motiv al erorii de fapt. Dacă acum zece ani o persoană condamnată definitiv consideră că soluţia care s-a pronunţat în cauza ei a fost întemeiată pe o eroare de fapt, se poate adresa, în momentul în care să zicem că această modificare va intra în vigoare, se poate adresa Înaltei Curţi. Aceasta înseamnă automat că Înalta Curte ar putea fi sufocată instantaneu cu sute sau mii de dosare. Problema în sine este şi fundamentarea acestei modificări, în sensul că se specifică în expunerea de motive în cei trei ani de zile de la intrarea în vigoare a Codurilor – în primul rând nu sunt trei ani, sunt patru, Codurile au intrat în vigoare în 2014, dar se pare că e greu de calculat – nu a fost admis aproape nici un recurs în casaţie, ceea ce este total greşit”.

„Legat de mărturia mincinoasă avem nişte afirmaţii cel puţin stranii, legate de dosare penale sau disciplinare aflate pe rol, făcându-se afirmaţia cu referire la ele că martorii au fost obligaţi să denunţe mincinos. Deci nu avem nici o soluţie în aceste dosare şi facem astfel de afirmaţii. Cu alte cuvinte, aruncăm o anatemă asupra tuturor organelor de urmărire penală din ţara asta, că obligă martorii să denunţe mincinos? Mai mult decât atât, avem un alineat în care se specifică faptul că se întâmplă foarte des ca martorul ruşinat, exact aşa este expresia, martorul ruşinat de declaraţiile pe care le-a făcut în faţa procurorului şi confruntat în instanţă cu cel pe care l-a denunţat ajunge să-şi schimbe declaraţia”, spune magistratul.

 

Liviu Dragnea, avantajat?

 

Cât despre modificarea ce l-ar avantaja pe liderul PSD, Liviu Dragnea, cum au speculat unii comentatori, Anca Codreanu explică: „Pe fond, este invocată o cauză CEDO, care nu are de-a face cu semnarea motivării hotărârii de către toţi judecătorii, ci acea cauză CEDO se referă la nesemnarea minutei de către unul dintre judecători. Deci să ne înţelegem, una este minuta, care concretizează rezultatul deliberării judecătorilor asupra soluţiei, când toţi se înţeleg ce soluţie urmează să dea într-un anumit dosar, că-i achitare, că-i condamnare, că-i încetare a procesului penal, suntem trei sau cinci sau unul sau doi, câţi suntem şi ne înţelegem. Atunci toţi redactăm această minută, pe care toţi o semnăm. În completurile colegiale întotdeauna unul dintre cei care au participat la aceste deliberări va redacta hotărârea. Şi aici avem dispoziţie clară în regulamentul instanţelor. Vă dau un exemplu: un judecător îşi motivează hotărârea şi pleacă în concediu. Este un caz foarte des întâlnit. Atunci, o să vedeţi pe sute de hotărâri judecătoreşti că în locul lui, la preşedinte sau în locul celui care lipseşte va figura menţiunea „pentru judecătorul X, plecat în concediu de odihnă semnează preşedintele instanţei”. Deci aceasta este o chestiune super-reglementată, este regulamentară şi nu are în vedere cumva că judecătorul nu şi-a asumat soluţia”.

1343