Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Georgiana Iorgulescu (CRJ): Declaraţiile lui Augustin Lazăr sunt deplasate

georgiana_iorgulescu_declaratii_augustin_lazar_deplasate.png

Noi contre în Justiţie, pe tema protocoalelor secrete (Sursa foto: pixabay)
Noi contre în Justiţie, pe tema protocoalelor secrete (Sursa foto: pixabay)

Procurorul general a intrat într-o sferă de speculaţii politice, declară la RFI directoarea executivă a Centrului de Resurse Juridice, Georgiana Iorgulescu. În opinia sa, afirmaţia lui Augustin Lazăr că de fapt în spatele evaluării sale s-ar putea afla o intenţie a ministrului Justiţiei de a opri dosarul privind mitingul din 10 august sau dosarul mineriadei este deplasată.

Georgiana Iorgulescu afirmă că „dacă vorbim obiectiv, orice procuror cu funcţie de conducere, mai ales procurorul general, poate fi oricând evaluat din perspectiva activităţii exclusiv manageriale. Acum, contextul în care s-a declanşat această evaluare trebuie puţin discutat. Am văzut şi un schimb de replici pe Facebook. Mi se pare nepotrivit ca un magistrat de rang înalt să aibă conversaţii de genul acesta cu un om mai mult sau mai puţin politic, cum este un membru al Guvernului, vizavi de ceea ce să spunem că i se impută. Obligaţia aceasta de reţinere ar trebui să subziste cu atât mai mult la un procuror general (...). Mi s-a părut deplasată afirmaţia domniei sale că de fapt în spatele acestei evaluări s-ar putea afla o potenţială intenţie a ministrului de a stopa nişte dosare penale, care vizează mitingul din 10 august sau mineriada. Procurorul general a intrat într-o sferă de speculaţii exclusiv politică”.

Directoarea executivă a CRJ aminteşte că „toată primăvara s-a discutat, dar nu până la capăt, cu privire la protocoalele încheiate în 2009, în 2005 şi foarte posibil să vină de după Revoluţie, probabil că dacă ne uităm la ăla din 2005, vom vedea unul din 1999 şi tot aşa. Cu alte cuvinte, este un mod de colaborare nelegal între procurori şi SRI, mod de cooperare care în opinia mea, citind protocoalele, vine de dinainte de 1989, când Securitatea lucra cot la cot cu procurorii”.

 

Revizuirea unor dosare

 

Ce se va întâmpla cu verdictele definitive în procese care au la bază protocoale secrete? Georgiana Iorgulescu precizează că „teoria într-un stat democratic este aşa: o persoană atunci când este condamnată trebuie să fie condamnată cu mijloace procedurale corecte, la vedere şi cu respectarea dreptului la apărare. Aici nu discutăm de vinovăţie, aici discutăm de felul în care trebuie să aibă o persoană dreptul la un proces echitabil. Acum, măsuri reparatorii, asta înseamnă că de la caz la caz, cred că fiecare avocat ar trebui să gândească pentru fiecare client în parte pe care-l are, dacă se poate face ceva sau nu. Nu ştiu dacă se pot da soluţii în totalitate, pentru că în mod sigur, nu toate persoanele condamnate din România au fost condamnate neapărat în baza acestor protocoale”.

Teoretic, pot fi rejudecate acele dosare? Reprezentanta CRJ spune că „şi aici sunt discuţii dacă revizuirea, aşa cum este prevăzută ea în Codul de Procedură Penală, acoperă sau nu astfel de ipoteze. Părerea mea este că acoperă parţial, dar aici de asemenea este treaba avocaţilor, care trebuie să-şi apere clienţii până la capăt şi dacă consideră că revizuirea, aşa cum este formulată în CPP, este suficientă, să încerce. Numai că în dosare, atunci când vorbim de condamnări, n-o să apară nicăieri că în baza protocolului s-a făcut respectiva condamnare sau că în baza unei decizii CSAT clasificate. Problema este foarte complicată, pentru că în fapt, în o parte dintre dosarele DNA-ului mai ales, probele au fost obţinute prin intermediul mandatelor de siguranţă naţională, corupţia nefăcând parte din ameninţările la siguranţa naţională. Prin urmare, probele trebuiau obţinute pe calea dreptului procesual penal comun, nu pe legea siguranţei naţionale, legea 51. Numai că au fost judecători de la ÎCCJ, cei doi-trei, nu ştiu câţi sunt, unici îndrituiţi să dea mandate de siguranţă naţională, iar aceştia au dat mandate de siguranţă naţională în materie de corupţie. E foarte dificil. Deci au avut acordul unui judecător, care a dat astfel de mandate şi s-au strâns probe. Sunt convinsă că avocaţii au ridicat astfel de excepţii vizavi de legalitatea probatoriului. Nu s-a întâmplat nimic, s-a mers mai departe, până când a zis CCR că SRI-ul trebuie să-şi vadă de treaba lui, iar Parchetele sunt cele care trebuie să strângă probatoriul. Cu alte cuvinte, ce a fost în trecut se poate prezuma ca fiind să spunem constituţional”.

Georgiana Iorgulescu, despre evaluarea lui Augustin Lazăr
858