Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


CCR a admis sezizarea lui Klaus Iohannis pe Legea care sancționează faptele de corupție

Curtea Constituțională a admis, astăzi, sesizarea președintelui Klaus Iohannis privind Legea care sancționează faptele de corupție. “Actul de corupție trebuie sancţionat indiferent de beneficiarul folosului necuvenit, astfel încât legiuitorul nu poate condiţiona reţinerea acestuia de obţinerea folosului numai pentru sine”, se arată într-un comunicat postat pe siteul instituției.

“În argumentarea soluţiei adoptate, Curtea a reţinut că o exigenţă a statului de drept o reprezintă combaterea fenomenului corupţiei. De aceea, actul de corupție trebuie sancţionat indiferent de beneficiarul folosului necuvenit, astfel încât legiuitorul nu poate condiţiona reţinerea acestuia de obţinerea folosului numai pentru sine. Totodată, legiuitorul nu are competenţa de a limita sfera de cuprindere a infracţiunii analizate în funcţie doar de natură materială a folosului obţinut. Prin urmare, Curtea a constatat că textul criticat, modificând conţinutul normativ al unei infracţiuni asimilate celor de corupţie, reglementate la art.12 din Legea nr.78/2000, în sensul condiţionării săvârşirii acesteia de obţinerea  numai pentru sine și numai de foloase materiale necuvenite, încalcă art.1 alin.(3) din Constituţie privind statul de drept”, potrivit documentului citat. De asemenea, “Curtea a constatat că textul criticat nu respectă aceste standarde, încălcând, astfel, şi art.11 alin.(1) din Constituţie, raportat la art.15 lit.b) din Convenţia Naţiunilor Unite împotriva corupţiei şi art.3 din Convenţia penală cu privire la corupţie”.
Pe 26 iulie, președintele Klaus Iohannis a trimis CCR o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii pentru modificarea şi completarea art. 12 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie. Șeful statului a invocat atunci "motive de neconstituţionalitate extrinsecă", precizând că această lege a fost adoptată de Senat în 22 mai şi de Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în 4 iulie. Potrivit sesizării, legea a fost dezbătută şi adoptată de Camera Deputaţilor cu încălcarea dispoziţiilor art. 61 alin. (2) coroborate cu cele ale art. 66 alin. (2) şi (3) din Constituţie. "Pe de o parte, a fost adoptată în cadrul unei sesiuni extraordinare a Camerei Deputaţilor neconstituţional întrunite, iar pe de altă parte înscrierea acestei legi pe ordinea de zi a sesiunii extraordinare a acestei Camere s-a făcut prin încălcarea dispoziţiilor constituţionale ale art. 66 alin. (2)", preciza Administrația Prezidențială. Klaus Iohannis a făcut referire și la "motive de neconstituţionalitate intrinsecă". Potrivit sesizării, articolul 12 prevede că "Sunt pedepsite cu închisoarea de la unu la 5 ani următoarele fapte, dacă sunt săvârşite în scopul obţinerii pentru sine de bani, bunuri ori alte foloase materiale necuvenite". Acelaşi articol mai arată: "În sensul prezentei legi, operaţiunile financiare constau în operaţiuni care antrenează circulaţia de capital, operaţiuni de bancă, de schimb valutar sau de credit, operaţiuni de plasament, în burse, în asigurări, în plasament mutual ori privitor la conturile bancare şi cele asimilate acestora, tranzacţii comerciale interne şi internaţionale. Pentru a fi efectuate ca acte de comerţ, operaţiunile financiare trebuie să constituie o acţiune de intermediere în circulaţia bunurilor făcută în mod organizat şi sistematic, în scopul obţinerii de profit".

Pe 4 iulie, plenul Camerei Deputaţilor a adoptat, cu 183 de voturi "pentru" şi 96 "împotrivă", o propunere legislativă care prevede că efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia, se pedepseşte doar dacă este săvârşită în scopul obţinerii "pentru sine", nu şi pentru altul, cum prevede acum legea, de bunuri sau alte foloase "materiale" necuvenite. Proiectul, semnat de mai mulţi parlamentari PSD, propunea modificarea articolului 12 din Legea 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie.