Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Bucureștiul preia conducerea JAI

toader_jai.jpg

România preia de la Austria conducerea JAI
România preia de la Austria conducerea JAI
Image source: 
European Union

România a preluat conducerea Consiliului Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene, anunță ministrul Tudorel Toader, care spune că numirea procurorului-şef european se află printre priorităţile Bucureștiului.

Mandatul efectiv începe la 1 ianuarie 2019. De asemenea, România se va ocupa cu prioritate, între altele, de avansarea negocierilor referitoare la propunerea de Regulament privind probele electronice în materie penală şi obţinerea abordării generale asupra propunerii de Directivă din acelaşi pachet legislativ, finalizarea dosarului privind Regulamentul Bruxelles II bis și consolidarea recunoaşterii reciproce în materie penală.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne este format din miniştrii justiţiei şi ai afacerilor interne din toate statele membre ale Uniunii. În general, miniştrii justiţiei se ocupă de cooperarea judiciară în materie civilă şi penală şi totodată în privinţa drepturilor fundamentale, în timp ce miniştrii afacerilor interne sunt responsabili cu migraţia, gestionarea frontierelor şi cooperarea poliţienească, printre altele. Consiliul JAI este responsabil şi cu protecţia civilă și se reuneşte, de regulă, o dată la trei luni.

Priorităţile României în planul justiţiei civile

- Obiectivul general este acela de a facilita viaţa cetăţenilor şi a mediului de afaceri prin consolidarea recunoaşterii reciproce şi executării deciziilor şi a hotărârilor în materia dreptului familiei şi în materie civilă şi comercială cu implicaţii transfrontaliere.

- Îmbunătăţirea cadrului juridic pentru a proteja mai bine interesele superioare ale copilului prin consolidarea normelor răspunderii părinteşti în cazurile transfrontaliere, precum şi a aspectelor civile ale răpirii internaţionale de minori (Bruxelles II bis reformare) prioritate a mandatului, prin care se urmăreşte atingerea unui acord politic cu privire la ansamblul propunerii pe perioada deţinerii Preşedinţiei.

- Aprofundarea cooperării judiciare în domeniul dreptului procesual civil internaţional prin intermediul următoarelor propuneri: legea aplicabilă efectelor faţă de terţi ale cesiunii de creanţă; modernizarea cadrului juridic cu privire la comunicarea documentelor şi obţinerea de probe (revizuirea Regulamentului (CE) nr. 1393/2007 şi a Regulamentului (CE) 1206/2001).

- Pe fondul evoluţiilor recente marcate de creşterea economică din Europa, de sporirea investiţiilor şi a posibilităţilor de ocupare a forţei de muncă pe piaţa unică, de prevenirea acumulării de credite neperformante şi reducerea barierelor în calea circulaţiei transfrontaliere a capitalurilor, este importantă garantarea faptului că întreprinderile viabile şi antreprenorii aflaţi în dificultate financiară au acces la proceduri eficiente de restructurare preventivă şi a doua şansă, asigurându-se o abordare echilibrată pentru protejarea intereselor legitime ale creditorilor, debitorilor, angajaţilor şi societăţii în general. În acest sens, România va susţine ajungerea la un acord rapid între co-legiuitori cu privire la propunerea de directivă privind restructurarea.

- În domeniul dreptului contractelor, Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene va depune eforturi pentru parcurgerea etapei finale a negocierilor privind Propunerea de Directivă referitoare la vânzările de bunuri, precum şi privind propunerea de Directivă referitoare la contractele de furnizare de conţinut digital.

În domeniul justiţiei penale

- Cele două propuneri legislative privind probele electronice vor reprezenta principalele priorităţi legislative în domeniul dreptului penal în mandatul Preşedinţiei române, avându-se în vedere obţinerea unui acord al celor doi co-legislatori înainte de încheierea legislaturii Parlamentului European. PRES RO îşi propune avansarea cât mai mult a negocierilor asupra propunerii de Regulament privind ordinele europene de furnizare şi conservare a probelor electronice în materie penală şi atingerea abordării generale asupra propunerii de Directivă privind stabilirea unui cadru juridic armonizat pentru desemnarea reprezentanţilor legali în scopul obţinerii probelor în procedurile penale.

- Operaţionalizarea deplină a Parchetului European (EPPO) în luna noiembrie 2020, cu resurse umane şi financiare adecvate, necesită parcurgerea mai multor etape în prima jumătate a anului 2019. În acest scop, Preşedinţia Română a Consiliului va urmări îndeaproape acest dosar, având ca obiectiv numirea procurorului-şef în primăvara anului 2019 şi instituirea Colegiului EPPO în cadrul calendarului prevăzut. În timpul PRES RO, obiectivul este ajungerea la un acord între PE şi CONS privind persoana care urmează a fi numită în funcţia de procuror-şef european şi demararea procedurilor de numire a procurorilor europeni.

- O prioritate majoră este aceea de a consolida încrederea reciprocă între autorităţile judiciare ale statelor membre pentru a îmbunătăţi aplicarea practică a instrumentelor de recunoaştere reciprocă, în special a Deciziei-cadru a Consiliului 2002/584/JAI privind Mandatul European de Arestare şi procedurile de predare între statele membre şi a Deciziei-cadru a Consiliului 2008/909/JAI privind aplicarea principiului recunoaşterii reciproce în cazul hotărârilor judecătoreşti în materie penală care impun pedepse sau măsuri privative de libertate în scopul executării lor în Uniunea Europeană. Obiectivul este acela de a se asigura un just echilibru între drepturile fundamentale şi recunoaşterea reciprocă, evitându-se impunitatea infractorilor.

- Îmbunătăţirea sinergiilor dintre Reţeaua Judiciară Europeană, Reţeaua punctelor de contact cu privire la persoane vinovate de genocid, Reţeaua JIT, Reţeaua Judiciară Europeană privind Criminalitatea Informatică şi între aceste reţele şi Eurojust va reprezenta un obiectiv complementar, fiind vorba despre mecanisme importante pentru consolidarea şi facilitarea cooperării judiciare în materie penală.

Priorităţi cu caracter orizontal

- Subsecvent adoptării Strategiei e-Justiţie 2019-2023 şi a Planului de acţiune aferent, PRES RO îşi propune demararea acţiunilor concrete pentru punerea în practică a măsurilor prevăzute în documentele strategice, susţinând astfel dezvoltarea şi promovarea e-justiţiei europene.

- Crearea unui cadru mai bun pentru protecţia avertizorilor de integritate. PRES RO va depune eforturi în vederea demarării şi finalizării trialogurilor în semestrul I al anului 2019, în actualul mandat al Parlamentului European.