Judecătorul Cristi Danileţ, despre amnistie şi graţiere: Nu poţi să ştergi totul cu buretele

Judecătorul Cristi Danileţ declară că „o astfel de politică publică trebuie extrem de bine reglată, extrem de bine făcută, pentru că sunt multe infracţiuni care au produs pagube statului, sunt multe infracţiuni care au dus la condamnări ale unor persoane, chiar unele care ocupau poziţii foarte înalte în statul român. Nu poţi să vii într-o noapte şi să spui da, dar noi ştergem cu buretele tot ce s-a întâmplat până acum, pentru că nu este corect, nu este echitabil, nici faţă de cetăţenii oneşti şi nici faţă de munca magistraţilor”.

În ce condiţii pot fi decise amnistia şi graţierea într-o societate?

Magistratul precizează că „amnistia şi graţierea sunt acte strict politice. În momentul în care o anumită componenţă a Parlamentului sau a Guvernului doresc să adopte asemenea acte, nimic nu le poate opri, dar trebuie gândite astfel de măsuri în raport de politica statului la un moment dat. Noi suntem o societate democratică, în care statul de drept, protecţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale sunt esenţiale şi mai ales suntem un stat care şi-a asumat o politică anticorupţie. Or în momentul de faţă, dacă vii şi dai amnistie, adică uitarea infracţiunilor comise, respectiv graţiere, adică iertarea de pedeapsă inclusiv pentru infracţiuni periculoase, de violenţă sau infracţiuni de corupţie, atunci tu ca stat nu-ţi mai poţi îndeplini cele două angajamente, de protejare a cetăţenilor oneşti şi de luptă împotriva corupţiei”.

Ce fapte pot intra sub incidenţa amnistiei şi/sau graţierii?

Cristi Danileţ subliniază că „nu avem o reglementare care să interzică amnistia sau graţierea anumitor fapte sau infracţiuni, însă în mod tradiţional, sunt excluse, adică m-am uitat în ultimii ani, inclusiv în perioada comunistă, ce fapte au fost evitate, de regulă s-au evitat faptele comise cu violenţă şi infracţiunile de corupţie, precum şi cele în legătură cu serviciul. Acestea au fost evitate (...). De asemenea, mai sunt excluse persoanele care sunt recidiviste”.

De câte ori au fost date asemenea acte de clemenţă până acum?

Judecătorul precizează în privinţa graţierii şi amnistiei că „în ultimii 30 de ani, am avut două astfel de acte normative adoptate, iar în perioada comunistă, dacă nu mă înşel, n-au fost mai mult de zece (...). Nu mai pun în considerare că a fost o lege adoptată imediat după Revoluţie, dar atunci au fost condiţiile sociale din acea perioadă, s-a dorit iertarea persoanelor condamnate şi un moment zero. De-abia acela a fost momentul zero al României, că tot aud vorbindu-se în spaţiul public, că avem nevoie de un moment zero. A fost momentul zero, a fost la momentul Revoluţiei”.

Cum este definită înalta trădare în legislaţie?

Cristi Danileţ spune că „înalta trădare a apărut în legislaţia noastră în anul 2014, nici nu am avut în Codul Penal o astfel de infracţiune şi ea vizează într-adevăr persoane foarte sus puse, precum preşedintele statului sau cei aflaţi oricum în organele de conducere ale statului. Nu rezultă în mod expres din text, dar în orice caz, nu poate fi rezumată o declaraţie publică, fie ea din partea şefului Senatului, din partea şefului Camerei Deputaţilor sau a preşedintelui republicii, o simplă declaraţie nu poate fi asimilată înaltei trădări. Aici este vorba de o infracţiune extrem de rară, extrem de pretenţioasă, prin care practic este pusă în pericol siguranţa statului, interesele cetăţenilor. Opiniile politice sunt necenzurabile de către justiţie, este şi firesc (...). Este la nivelul trădării intereselor ţării. Trebuie să fie acţiuni, fapte extrem de periculoase, în nici un caz simple declaraţii politice”.