Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Procuror: Nu poți spune „toți judecătorii au fost abuzați”

justitie

Image source: 
pixabay.com

Mai mulţi procurori de la DNA Oradea sunt audiați, miercuri, de Secţia pentru anchetarea magistraţilor din Parchetul General, în urma unei înregistrări în care se vorbeşte de "liniştirea" judecătorilor. Anunțul a fost făcut de procurorul-şef adjunct al secției, Adina Florea, citată de Mediafax. În acest caz a fost deschis un dosar in rem. 

Cazul procurorilor DNA de la Oradea a ajuns în centrul atenției după ce un avocat a făcut publică o înregistrare de la o şedinţă DNA Oradea din ianuarie 2018 primită de la o sursă anonimă.

Avocatul spune că nu știe dacă înregistrarea este autentică însă precizează că recunoaște vocile procurorilor înregistrați. Aceștia vorbesc despre urmărirea penală a unor judecători cu scopul de a băga "frica în ei".

Va afecta acest nou scandal activitatea instituției? O vulnerabilizează, explică la RFI Gabriela Scutea, de la Asociația Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor.

Gabriela Scutea: S-au sesizat colegii noștri din noua secție. Înseamnă că trebuie să o efectueze. Este o anchetă la început. Dacă lucrurile au pornit de la o modalitate de citare telefonică a colegilor, întâmplător, foarte repede, citarea telefonică s-a transmis pe unde până în presă. Ar fi bine să nu mai perpetuăm niște practici de justiție televizată care la un moment dat ne-au făcut rău.

Reporter: În ce măsură afectează activitatea DNA tot acest scandal, în condițiile în care instituția trece, acum, de la un interimat la altul? Cât de fragilizată e în urma acestor mișcări?

G.S: Nu aș crede că este vorba despre o fragilizare. Am observat unele poziții care cer mai multă examinare sau extinderea unor verficări cu privire la anchetele în cazul magistraților. Uite ce s-a întâmplat la Oradea. În același timp, inspecția judiciară a făcut control la serviciul teritorial Oradea al DNA și unele neajunsuri sau aspecte de performanță care nu erau la fel ca în alte instituții nu au fost, totuși, de o asemena seriozitate încât să impună măsuri, să fim atenți la DNA Oradea că lucrează prost. Colegii noștri au făcut obiectul unor verificări și controale ale inspecției judiciare, iar evaluarea finală a fost aceea că performanțele lor sunt în marja mediei la nivelul DNA. Încă un aspect este foarte important de reținut, pentru că în comunicatul asociației am atras atenția în ceea ce privește promovarea în media a unor poziții că ele sunt cumva unilaterale.

Multe dintre procedurile privind magistrații ajung în fața judecătorilor pe calea unor contestații pentru că părțile ale căror plângeri nu se confirmă sunt nemulțumite, iar judecătorii examinează legalitatea cercetărilor într-un mod mult mai amplu. De acolo nu au rezultat aspecte care să pună pe gânduri conducerea DNA sau a Ministerului Public. La nivel intern, în ceea ce privește anumite standarde de calitatea a lucrărilor, în Ministerul Public există monitorizări periodice. Rezultatele lor, mai ales atunci când sunt simptomatice și necesită intervenții de reglaj la nivelul tuturor unităților și o anumită monitorizare, le sunt transmise tuturor. Li se spune să aibă atenție la problema respectivă de drept, că a fost întâlnită acolo, criticile au fost în felul acesta și că atât procurorii cu funcții de execuție, cât și procurorii cu funcții de conducere trebuie să aibă grijă să nu mai apară lucruri care pot fi interpretabile sau nu neapărat în cea mai justă soluționare.

Rep: Dumneavoastră spuneți că, practic, nu ar fi mai trebuit să fie deschisă o anchetă?

G.S: Nu putem să spunem asta. Deschiderea unei anchete, asumându-mi faptul că nu știu cum a pornit, de la o sesizare din oficiu sau de la o sesizare a unei persoane, este un aspect. Vreau să spun că în comunicarea publică poate ancheta să-și urmeze cursul. Dar rezerva noastră, ca persoane așa-zis vătămate, sau ca persoane care suntem subiectul cercetărilor ar trebui să fie mai mare. Expunerea opiniei noastre o vom face în cadrul anchetei, între coperțile dosarului. Trebuie să fim foarte realiști și conștienți de faptul că în spațiul public este necesar să existe toate punctele de vedere. Și punctele de vedere complementare sunt cele la care m-am referit înainte. A existat un control la ST Oradea la DNA.

Rep: Vă întrebam pentru că spuneam de fragilizarea Direcție Naționale Anticorupție. Vorbim într-un moment în care inclusiv Anca Jurma explica de ce a decis să se retragă de la conducerea instituției. Citez: „Evenimentele recente, inclusiv folosirea într-un scop injust și denaturarea sensului unei convorbiri private” în care dânsa căuta soluții legale și corecte pentru mai buna desfășurare a activității DNA, toate acestea au determinat-o să ia această decizie. Practic tot de o înregistrare, care nu ar fi trebuit să apară în spațiul public, totuși apare.

G.S: Într-adevăr, vulnerabilizarea există din punctul de vedere al încrederii. Colegii trebuie să lucreze între ei, unii se și consultă, „dosarul meu este legat de dosarul tău” și se întreabă dacă nu cumva colegul din biroul alăturat nu are două telefoane, unul pe birou și unul în sertar cu care îl  înregistrează. Așa ceva este inadmisibil din punct de vedere uman.

Rep: Pe de altă parte, ce spunea dânsa în acea înregistrare, chit că era privată, atrăgea atenția asupra inactivității unor procurori. Problema rămâne, nu?

G.S: A scăderii vitezei, aș spune eu. Poate că rămâne. Va fi momentul raportului de activitate al DNA. Până la  sfârșitul lunii februarie DNA trebuie să își prezinte raportul de activitate.

Rep: Pe de altă parte, Asociația Mișcarea pentru apărarea statutului procurorilor, asociație pe care o reprezentați, spunea, revenind la cazul de la Oradea, că acei judecători, care s-au simțit cumva lezați de astfel de practici să iasă în față și să spună. Cât de realistă este solicitarea asta? Cum ar veni un magistrat să iasă în față și să spună că a fost victimă?

G.S: Este un apel de onoare către colegii noștri. Voi folosi un nume comun, numește, că a fost Georgescu Marian, care în data de, cu ocazia unei audieri, a exercitat presiuni asupra mea, mi-a spus că are date compromițătoare despre soțul meu sau despre ceva. Trebuie să fim foarte realiști. De multe ori ne întâlnim cu aceste susțineri din partea persoanelor. „Am fost amenințat că mă propune la arestare.” Aceasta nu este o amenințare. A aduce la cunoștință unei persoane că în cadrul investigației care se derulează, în anumite condiții prevăzute de lege, este posibilă și propunerea luării unor măsuri preventive față de ea, nu este o amenințare. Este un apel realist. Este un apel de onoare pentru că nu poți spune  „toți judecătorii au fost abuzați”. La asta se ajunge. Cineva îți spune, iar mentalul colectiv percepe că toți judecătorii sunt abuzați. Nu toți judecătorii sunt abuzați. Dacă au existat niște soluții de restituire sau niște soluții de achitare, ele fac parte din mersul unei proceduri. Într-adevăr, poate ridicăm un semn de întrebare despre activitatea colegilor noștri, dar asta nu înseamnă că în toate cauzele.

 

Rep: Pe de altă parte, alte două asociații, Uniunea Națională a Judecătorilor din România, Asociația Magistraților din România, exact asta se întreabă. Este cazul de la Oradea unul singular? Cele două asociații cer verificarea tuturor dosarelor.

G.S: Este o cerere pe care au formulat-o, dar la ce trebuie să ne raportăm? La tot pentru că în două cazuri poate s-a confirmat ceva, un act nelegal? Dar de ce să investigăm tot?

Rep: Ca o concluzie, în ce măsură aceste evenimente vor afecta activitatea instituție? O vor afecta?

G.S: Din păcate cred că va exista o afectare. Va exista o afectare în primul rând în sensul percepției colegilor noștri că din nou sunt luați la țintă. S-a deschis un dosar și este foarte ușor să pui presiuni asupra unui dosar spunând că tu, obiectul din investigație, ești, de fapt, o țintă și nu există nimic, dar pe el îl urmăresc. Colegii vor spune, „dar de fiecare dată, în fiecare zi, fiecare dosar deschis este o țintă?”. Câtuși de puțin. Unele dosare sunt deschise ca urmare a plângerilor unor presoane. Nu avem posibilitatea, dincolo de o limită pe care ne-o impune codul, să cenzurăm dacă deschidem sau nu o investigație. Apoi, există acest șoc, această fractură de încredere care a apărut la Oradea, pentru că a fost o discuție între colegi și undeva discuția sau cercul colegial s-a spart și s-a generat neîncrederea pornind de la faptul că o discuție dorită ca una constructivă între cel mai mare șef și un subaltern a fost devoalată. Discuția era privată. Ședințele de lucru asta sunt. Sunt ședințe de lucru destinate în interior. Nu că dacă doamna Jurma, la un moment dat, poate ar fi bine sau nu ar fi bine să mai fie șefă, atunci, dicuția asta în care a avut un moment de sinceritate exprimat în termeni mai plastici, ar fi bine să alimenteze fluxul de știri. Este un gest care mie îmi repugnă uman.

Rep: Înțeleg. Atunci, cine face astfel de înregistrări?

G.S: Nu știu... Eu vă spun doar din punct de vedere moral că nu este firesc și frumos. Evident că cineva care a fost acolo de față a făcut respectiva înregistrare.

Ascultă aici interviul integral
969