Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Dana Gîrbovan, UNJR, despre OUG 7: Mai sunt articole care ar trebui fie eliminate, fie reformulate

girbovan.jpg

Judecătoarea Dana Gîrbovan
Image source: 
Site-ul Uniunii Judecătorilor din România

Pasul înapoi făcut de ministrul Justiției prin abrogarea din OUG 7 a articolului prin care judecătorii puteau fi numiţi şefi de mari parchete „este de bun augur” pentru Uniunea Judecătorilor din România, dar nu este suficient, spune la RFI președinta UNJR Dana Gîrbovan. Ea recunoaște că tensiunea în sistemul judiciar a culminat odată cu adoptarea acestei ordonanțe și salută intenția Guvernului de a semna un memorandum cu CSM astfel încât proiectele de acte normative propuse de către Executiv să fie transmise Consiliul Superior al Magistraturii cu cel putin 5 zile înainte de a fi adoptate. Prețedinta UNJR accentuează că "este inacceptabil să vii peste noapte și să modifici legi ce vizează statutul magistraților".

Reporter: Cum este pentru dumneavoastră pasul în spate pe care ministrul Toader îl face?

Dana Gîrbovan: Este un pas de bun augur fărăr îndoială. Acesta articol a fost semnalat de noi ca fiind cel mai inacceptabil dintre prevederile cuprinse în Ordonanța 7/2019. Ne bucurăm că argumentele noastre au fost ascultate. Însă așa cum am spus și la întâlnirea cu Guvernul ar fi de dorit ca acest dialog să aibă loc înainte pentru a preveni astfel de tulburări la nivelul magistraturii. De altfel, ni s-a și promis de la nivelul primului ministru că de acum înainte textele proiectelor privind justiția, inclusiv a ordonanțelor, vor fi publicate înainte de adoptare, în momentul în care vor fi trimise spre avizare Consiliului Superior al Magistraturii, astfel încât să avem și noi măcar câteva zile să examinăm textele propuse și efectele pe acre le au asupra sistemului judiciar.

Reporter: În forma în care arată acum Ordonanța 7, după abrogarea articolului 54, lucrurile stau bine?

Dana Gîrbovan: Mai sunt o serie de alte articole asupra cărora noi am argumentat de ce ar trebui fie eliminate, fie reformulate pentru că creează deja confuzii și interpretări diferite. De altfel, noi trimisesem înainte la Guvern un tabel cu propunerile. Astăzi vom comunica și public toate susținerile noastre făcute în fața Guvernului. Aș aminti chestiunea legată de posibilitatea eliberării din funcție a judecătorilor și procurorilor pentru pierderea bunei reputații. Am văzut că acest text a stârnit nemulțumiri și în rândul altor judecători și procurori, fiind invocată la protestele acestora. Aș vrea să reamintesc pentru că este important să știm exact care este realitatea. Această modalitate de excludere din magistratură a existat în corpul legilor justiției din 2011 până în 2018, când au fost modificate legile justiției. UNJR a propus în Parlament eliminarea acestui text de lege. Până și atunci am spus că dat fiind caracterul extrem de vast al acestei noțiuni de bună reputație, coroborat cu faptul că există deja după accedere în magistratură o sumedenie de obligații pe care dacă judecătorii sau procurorii nu le respectă, este atrasă răspunderea disciplinară, nu este necesară și menținerea acestei modalități distincte de excludere din magistratură, cu atât mai mult cu cât în trecut s-a dovedit deja cât este de arbitrară și cât de ușor poate fi suspendat și apoi eliberat din funcție un judecător. În acel moment, Parlamentul a înțeles argumentele noastre, a acceptat punctul nostru de vedere și a eliminat această modalitate de eliberare din funcție. Acum , prin această ordonanță, este reintrodusă, într-adevăr, într-o formă mai ușoară. Acum am fost din nou în fața Guvernului și am susținut exact ce am susținut și în Parlament, că este periculos să avem o astfel de modalitate în legile privind justiția. Ni s-a spus că ministrul justiției, și apoi la nivel de Guvern, să se analizeze toate argumentele pe care noi le-am adus, dar și ceilalți participanți la întâlnire pe textele de lege. Urmează ca până la finalul săptămânii să se vină cu un nou text de ordonanță care să rezolve problemele existente în Ordonanța 7/2019.

Reporter: Cum ați caracteriza starea actuală în sistemul judiciar românesc? Am văzut proteste începând de vineri pe treptele tribunalelor și curților de apel, ieri DIICOT a anunțat că își suspendă activitatea până pe 8 martie, în fiecare zi timp de 4 ore în semn de protest față de această ordonanță. Procurorul general a cerut Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituțională în cazul Ordonanței 7. Cum simțiți starea de lucruri din interiorul sistemului?

Dana Gîrbovan: Fără îndoială este extrem de tensionată. De altfel, tensiuni în sistem au existat din momentul în care au început dezbaterile pe legile justiției. Iar acum, cu această nouă ordonanță, au atins un nou punct culminant. Cred că ceea ce a deranjat cel mai mult este acest caracter intempestiv al modificării. Sper ca Guvernul să înțeleagă, așa cum a promis, că pe viitor va rezolva această problemă. Este inacceptabil să vii peste noapte și să modifici legi ce vizează statutul magistraților. Am expus acest punct de vedere foarte direct și la întâlnirea de ieri de la Guvern. Sper că argumentele naostre au fost înțelese corect. Așa cum am spus, s-a vorbit și despre un memorandul încheiat între Consiliul Superior al Magistraturii și Guvern care să evite pe viitor tocmai astfel de abordări intempestive a chestiunii legate de justiție.

Reporter: Sunt mai multe asociații profesionale care spun că prin ceea ce face Guvernul și ministrul justiției nu se respectă recomandările Comisiei de la Veneția, ale Mecanismului de Cooperare și Verificare. Dumneavoastră cum vedeți această situație?

Dana Gîrbovan: Cred că trebuie discutat punctual pe fiecare dintre acestea. Dacă nu se respectă o anume recomandare a Comisiei de la Veneția trebuie punctat exact care anume este. A mai existat deja o ordonanță, care este în discuție în Parlament, unde s-au rezolvat o serie de astfel de probleme. De exemplu, Comisia de la Veneția avea nemulțumiri legate de modalitatea de revocare a membrilor CSM. Aceasta a fost deja rezolvată printr-o ordonanță anterioară. De asemenea, chestiunea legată de libertatea de exprimare a magristraților este rezolvată rontr-un amendament adus acestei ordonanțe în Parlament. Este important ca și judecătorii și procurorii să renunțe la exprimări globale, de principii foarte largi și să puncteze exact care sunt problemele care nemulțumesc și de ce. Abia atunci poți să ai un dialog în concret. Uniunea Judecătorilor de fiecare dată a avut exact acest tip de aborare a probelemlor. Și când am fost în Parlament și la întâlnirea pe care am avut-o nu doar acum cu Guvernul, ci și în timpul mandatului domnului premier Cioloș. Ne-am dus argumentat, am spus punctual care sunt problemele, de ce vedem noi că aceste sunt probleme și care sunt, din punctul de vedere al asociației, soluțiile pe care le propunem. Noi facem parte din puterea judecătorească și nu putem impune legiuitorului soluțiile noastre. Putem să atragem atenția când sunt chestiuni de constituționalitate, fie de respectarea unor norme europene, fie de oportunitate, care au efecte asupra sistemului. Tebuie să înțelegem și noi că acestea sunt limitele în care puterea judecătorească poate coopera cu puterea executivă și cea legislativă într-un domeniu ce constituțional aparține altor puteri.

Reporter: În lectura dumneavoastră a Ordonanței 7 sunt sau nu puși magistrații sub control politic direct?

Dana Gîrbovan: Nu sunt puși sub control politic direct. Nu există nicio prevedere în ordonanță care să conducă la această concluzie.

Reporter: Dar Secția de investigare a magistraților, care să fie un fel de stat în stat și să nu se supună Procurorului general, este o idee bună?

Dana Gîrbovan: Cred că și această interpretare a textului este exagerată. Am discutat despre articolul la care faceți referire. Nu se schimbă în niciun mod modalitatea de numire a procurorului șef sau a procurorilor din această secție prin ordonanța respectivă. Există un text special, crae este nemodificat, în Legea 304. În continuare Secția este numită doar de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii. Acestui Consiliu Superior al Magistraturii îi prezintă rapoarte de activitate, iar procurorii șefi pot fi revocați tot de către Consiliului Superior al Magistraturii. Prin acest text de lege s-a dorit ca ordonanțe de plasare, de exemplu, date anterior de către procurori șefi DNA sau DIICOT să poată fi acum infirmate de către procurorul șef de secție, care din punct de vedere tehnic ar fi ierarhic inferior procurorilor care au dat această soluție. Pentru că textul este poate nefericit formulat șă poată că dă naștere mai multor interpretări, noi am propus reformularea lui. Nu am propus un text pentru că nu suntem specialiști, în primul rând nu suntem procurori, dar am atras atenția asupra acestei probleme și am propus reformularea lui. De altfel și Asociația procurorilor a făcut același lucru.

Dana Gîrbovan, UNJR, despre OUG 7