Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Protest al magistraților din Constanța: Abrogați OUG7! Opriți presiunile asupra magistraților!

ciocan.jpg

Image source: 
media.defense.gov

Un nou protest al magistraților a început pe 13 martie, față de OUG 7 care aduce modificări importante și controversate în Justiție. Protestul are loc la Constanța, unde Adunarea Generală a judecătorilor din Cadrul Curții de Apel a decis, prin vot, o acțiune de protest în perioada 13 – 22 martie. Concret, magistrații constănțeni vor suspenda activitatea de judecată pentru o durată de 30 minute în fiecare zi. Ce anume a determinat această acțiune l-a întrebat RFI pe judecătorul Ciprian Coadă, de la Curtea de Apel Constanța. Același magistrat comentează și o decizie foarte importantă luată miercuri de CCR, care a respins sesizarea USR - PNL privind Ordonanţa de Urgenţă pentru operaţionalizarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie, astfel că actul normativ este constituţional.

Cerem abrogarea OUG 7 din justiție

Ciprian Coadă: Comunicatul Adunării Generale a judecătorilor din cadrul Curții de Apel Constanța face trimitere la patru puncte. Primul dintre ele vizează susținerea, în continuare, a demersurilor în vederea abrogării dispozițiilor Ordonanței de urgență numărul 7 a Guvernului, cu excepția acelor prevederi referitoare la măsurile temporare de ocupare a posturilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiari și alte prevederi similare.

Reporter: Pe scurt, domnule judecător, ce efecte negative ați depistat?

C.C: Efectele negative au încercat, pe cât posibil, să fie eliminate printr-o ordonanță ulterioară. Este vorba despre Ordonanța numărul 12. Ceea ce ne nemulțumește în continuare este faptul că anumite prevederi din Ordonanța numărul 7 se mențin. Mă refer la statulul Secției speciale de investigare a magistraților, care, practic, se situează în afara controlului ierarhic exercitat de către Procurorul General al României. Datorită acestui lucru actul normativ poate ridica serioase probleme de constituționalitate, în opinia noastră. Știm că această autoritate este consacrată prin Constituția României și prin Legea de organizare judiciară, astfel încât crearea unei astfel de structuri autonome este de natură să nască posibile îngrijorări cu privire la activitatea viitoare a acestei secții.

Rep: Pentru că ați adus discuția în acest punct, judecătorii Curții Constituționale au decis să respingă sesizarea USR și PNL privind ordonanța de urgență pentru operaționalizarea Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Astfel, actul normativ este constituțional. Cum apreciați această decizie și efectele ei?

C.C: Trebuie făcută o observație întrucât sesizarea inițială privea cadrul normativ de la acea dată și trebuie așteptată motivarea Curții Constituționale fără ca noi să ne grăbim în a formula o serie de concluzii. În prezent există o serie de modificări aduse cadrului normativ despre care discutăm și care ar putea naște noi sesizări pe problemele de constituționalitate. De altfel, pe o hotărâre a Adunării Generale, adoptată în luna februarie, așa cum și Curtea de Apel Brașov în Adunarea Generală a decis, noi am cerut președintelui Consiliului Suprem al Magistraturii să sesizeze Curtea Constituțională și în legătură cu un posibil conflict de natură constituțională între Guvern și Ministerul Public. Starea de îngrijorare persistă. Evident că există și posibilitatea unui control de constituționalitate inițiat de Avocatul Poporului pe chestiuni ridicate de noile ordonanțe de urgență, așa cum Guvernul, în bună măsură, poate reveni, iar Parlamentul poate respinge această ordonanță printr-o lege specială.

Nu cunosc să existe o astfel de secție pe plan european

Rep: Aș vrea să revenim, domnule judecător, la Secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Care e opinia dumneavoastră, cum percepeți, ca magistrat, înființarea în primul rând și ulterior activitatea acestei secții și condițiile în care ea funcționează?

C.C: Din capul locului trebuie spus că nu cunosc să existe o astfel de secție pe plan european. De altfel, până la apariția secției, un serviciu special funcționa în cadrul DNA. Din punctul nostru de vedere era un serviciu suficient pentru întreaga cazuistică. Nu s-a spus de ce anume am avea nevoie de o astfel de secție. Nu discutăm despre un fenomen atât de mare.

Rep: Dumneavoastră ce credeți, domnule judecător, e nevoie de o astfel de secție?

C.C: Din punctul meu de vedere nu este nevoie. Fenomenul nu este de natură să justifice înființarea acestei secții…

Rep: Care fenomen?

C.C: Fenomenul infracțional despre care se vorbește chiar în titulatura secției, infracțiuni comise de magistrați. Se pleacă de la prezumția că în activitatea de zi cu zi această cazuistică este una suficient de vastă încât să justifice o structură autonomă, nu doar un simplu serviciu, că e nevoie de o structură la nivel național, care funcționează în cadrul Parchetului General, dar care, în mod paradoxal, scapă controlului Procurorului General.

Secția de cercetare a magistraților, un factor de presiune?

Rep: Care credeți că este scopul acestei Secții pentru investigarea infracțiunilopr din justiție, domnule judecător?

C.C: Scopul l-am putea bănui. Nu este exclus să fie o chestiune de moment, o chestiune care privește strategia, politica legislativă a Guvernului. Dar nu cred că noi ar trebui să găsim motive. Legiuitorul ar fi trebuit să vină cu motive suficient de pertinente încât să ne convingă. Atunci, noi nu ne putem pune decât semne de întrebare și să încercăm să găsim un răspuns. Poate se dorește ca această secție să acționeze în anumite dosare sub forma unui factor de presiune. Noi punem întrebarea „De ce pentru alte tipuri de activități nu se înființează astfel de structuri, iar legiuitorul se gândește tocmai în privința magistraților să creeze un factor de presiune și mai mare?”.

În numeroase intervenții am spus și o repet. Judecătorii și procurorii din România își desfășoară activitatea într-un stres nemaiîntâlnit. Nu există o siguranță legislativă. Nu există o siguranță a profesiei. Elementul personal este tot mai des întâlnit cu ocazia recrutării, avansării în profesie. Iată că avem un interviu și pentru Înalta Curte. În tot acest context de instabilitate și nesiguranță, din punctul meu de vedere, această structură nu face decât să aducă o și mai mare apăsare pe umerii magistraților

Comunicatul integral al Curții de Apel Constanța:

Adunarea Generală a judecătorilor din Cadrul Curții de Apel Constanța, întrunită la solicitarea unui număr de 32 de judecători, în temeiul dispozițiilor art.50 alin.3 din Legea nr.304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare și art.17 alin.2 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, în prezența unui număr de 31 de judecători, a hotărât următoarele:

1. Susținerea în continuare a demersurilor în vederea abrogării dispozițiilor Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.7/2019, cu excepția prevederilor privind unele măsuri temporare referitoare la concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii, formarea profesională inițială a magistraților, examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, stagiul și examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor stagiar, apreciind că prin modul de adoptare, în lipsa oricăror consultări publice prealabile, actul normativ menționat este de natură să aducă atingere principiilor de legiferare consacrate prin Constituția României, principiilor ce stau la baza independenței justiției și a celor privind cooperarea loială între puterile statului;

2. Solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii de a efectua demersurile necesare în vederea modificării și clarificării cadrului legislativ actual privind organizarea judiciară și statutul magistraților, în scopul eliminării prevederilor care pot genera vulnerabilități la adresa independenței magistraților, precum și prin asigurarea unui cadru normativ previzibil, bazat pe criterii obiective de selecție, de promovare și de eliberare din funcție a judecătorilor și procurorilor, precum și prin eliminarea oricăror măsuri discreționare, care pot afecta cariera magistraților;   

3. Cu majoritate de voturi, respectiv 27, dispune continuarea măsurilor de protest și, în urma votului exprimat de un număr de 25 de judecători, stabilește ca măsuri de protest suspendarea activităților de judecată pentru o durată de 30 minute, in intervalul orar 09,30 – 10,00, cu excepția cauzelor urgente, în perioada 13.03.2019 – 22.03.2019 și aducerea la cunoștință publică a prezentei hotărâri, inclusiv prin afișarea acesteia la loc vizibil în incinta instanței și comunicarea acesteia în presă;

4. Aduce la cunoștința publice că poziția exprimată de către conducerea Curții de Apel Constanța în cuprinsul scrisorii adresate Consiliului Superior al Magistraturii de către președinții și vicepreședinții curților de apel din România la data de 10.03.2019 nu reprezintă voința colectivului de judecători ai Curții de Apel Constanța, această opinie fiind exprimată în afara unui mandat acordat în baza unei adunări generale sau a altor forme de consultare internă.    

Prezenta hotărâre se va aduce la cunoștință publică, în conformitate cu dispozițiile art.7 alin.1 lit. c din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin orice mijloace de comunicare și publicarea acesteia pe portalul Curții de Apel Constanța.

Judecătorul Ciprian Coadă, de la Curtea de Apel Constanța, despre problemele din Justiție