Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Audieri pentru șefia Parchetului: Contre dure între Toader, Lazăr și Scutea

toader_lazar.jpg

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, și procurorul general Augustin Lazăr
Ministrul Justiției, Tudorel Toader, și procurorul general Augustin Lazăr

Cei patru candidaţi care se luptă pentru funcţia de procuror general sunt audiați, miercuri, de către o comisie condusă de ministrul Justiţiei, Tudorel Toader. Cei patru magistrați care condidează la cel mai important post din Ministerul Public sunt actualul procuror general Augustin Lazăr, fostul șef al DIICOT Daniel Horodniceanu și procurorii Marian Drilea și Gabriela Scutea. Cum era de așteptat, audierea lui Augustin Lazăr a fost extrem de tensionată, cu acuze lansate împotriva sa de ministrul Tudorel Toader, cel care a propus în decembrie anul trecut revocarea din funcție a lui Lazăr.

Patru candidaţi şi-au depus dosarele pentru a ocupa postul de procuror general, iar în urma evaluării s-a stabilit că aceştia întrunesc condiţiile de legalitate pentru a participa la selecţie. Este vorba despre Augustin Lazăr, Marian Drilea, Gabriela Scutea şi Daniel Horodniceanu

Augustin Lazăr este actualul procuror general şi a fost numit în funcţie de către preşedintele Klaus Iohannis în 28 aprilie 2016, la propunerea ministrului Justiţiei de la acea vreme, Raluca Prună.

În 24 octombrie 2018, ministrul Tudorel Toader a anunţat că declanşează procedura privind revocarea sa din funcţie şi ulterior a trimis preşedintelui Klaus Iohannis o solicitare în acest sens. Şeful statului a refuzat, însă, în repetate rânduri să dea curs cererii de revocare, afirmând că este mulţumit de activitatea lui Augustin Lazăr. Mandatul acestuia la Parchetul General expiră în această lună. 

Marian Drilea este procuror DIICOT şi a ajuns în atenţia presei în 2012, după ce l-a interceptat pe preşedintele Traian Băsescu, în dosarul "Motorina". 

Gabriela Scutea a fost procuror general adjunct, pe vremea când funcţia de procuror general era deţinută de Laura Codruţa Kovesi. În 2018, Scutea a candidat şi la funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. 

Daniel Horodniceanu a condus DIICOT până în 2018, la expirarea mandatului. Deşi a candidat pentru un nou mandat alături de Felix Bănilă, ministrul Justiţiei l-a propus pe cel din urmă pentru preluarea mandatului, Bănilă fiind numit în funcţie prin decret prezidenţial. Horodniceanu este implicat în această perioadă şi în procedura de selecţie pentru desemnarea candidaţilor României la postul de procuror european. 

Drilea, discurs axat pe Secția specială pentru magistrați

Primul intrat la audieri a intrat Marian Drilea. Procurorul a vorbit în cadrul interviului pentru funcția de procuror general despre tensiunile existente în sistem referitoare la înființarea Secției de anchetă a magistraților, precizând că maniera de reglementare a structurii aduce suficiente garanții de independență.

Procurorul a subliniat totuși că existau și înainte de înființarea acestei secții controversate structuri care investigau posibile infracțiuni comise de magistrați.

"Încă din 2004 existau birouri de anchete speciale pentru magistrați, polițiști și procurori care au fost transformate ulterior în secții", a completat Drilea.

Toader, despre Lazăr: Ați cheltuit 500.000 de euro pe deplasări?

Al doilea candidat care s-a prezentat pentru interviu în fața ministrului Toader a fost actualul procuror general Augustin Lazăr. Audierea a fost presărată de momente tensionate și de acuze între cei doi.

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a anunțat spre exemplu că va verifica oficial dacă deplasările procurorului general au costat, așa cum s-a vehiculat în spațiul public, suma de 500.000 de euro.

”Cineva îmi spune și voi verifica oficial faptul că toate aceste deplasări pe durata mandatului dumneavoastră au costat Mnisterul Public, repet, verific, o frumoasă sumă de 500.000 de euro. Este adevărat?”, a întrebat ministrul.

Lazăr a răspuns: ”Domnule ministru, eu cred că este o exagerare și știu că noi am comunicat la un post de televiziune care sunt deplasările. Aș vrea să vă spun că procurorul general, după cum prevede legea, reprezintă Ministerul Public, procurorul general dacă reprezintă Ministerul Public, se deplasează acolo unde Ministerul Public este invitat și prezintă expune pe temele pe care a fost solicitat. Face schimb de experiență, intră în relații cu procurorii francofoni, intră cu EuroJust, este invitat nu pentru beneficiul lui personal, ci pentru ... este o onoare a Ministerului Public, dacă are cu cine să facă schimb de bune practici. Dacă cei care au denunțat această chestiune îmi arată o singură deplasare în care procurorul general nu a făcut o expunere acolo unde a fost, arătând experiența României și capacitatea României de a gestiona inclusiv în contextul Președinției, atunci ...Trebuia să trimit pe altcineva sau?...”.

Ministrul Justiției și procurorul general s-au contrat și pe alte subiecte. Procurorul general a amintit că Tudorel Toader a fost și el procuror înainte de 1989. Ministrul Justiției a replicat tăios că el nu a făcut parte din comisii de eliberare, făcând trimitere la acuzațiile formulate recent în spațiul public față de Augustin Lazăr conform cărora acesta ar fi făcut poliție politică în regimul Ceaușescu.

Toader, contre și cu fosta adjunctă a lui Kovesi

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a întrebat-o miercuri pe Gabriela Scutea, candidată la șefia Parchetului General și fostă adjunctă a Laurei Codruța Kovesi, când aceasta conducea instituția la care acum candidează Scutea, dacă mai consideră benefice protocoalele la semnarea cărora a participat.

Toader s-a referit la afirmațiile făcute anterior de procurorul Scutea, după ce aceasta a participat și la interviurile pentru șefia DNA și pentru postul de procuror european delegat, și i-a amintit că a spus la interviul despre șefia DNA despre aceste protocoale că le consideră ”benefice”.

Procurorul Gabriela Scutea a spus că nu-și amintește cu certitudine că s-a exprimat în sensul că aceste protocoale sunt ”benefice” și i-a amintit ministrului Toader că nu a semnat mai multe ”protocoale”, ci unul singur, din 2009.

Ea a spus că acest protocol era necesar tocmai pentru că ”punea într-un singur cadru mai multe protocoale existente la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la nivelul Parchetului București în ceea ce privește activitatea legată de șederea străinilor în România, și cel referitor la DNA. S-a creat - și pot susține că m-am exprimat că era benefic - un singur cadru”.

Urmează la audieri ultimul candidat, procurorul Daniel Horodniceanu.

433