Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Libertatea presei în R.Moldova a atins cote alarmante

presa_rm.jpg

Image source: 
Media-azi.md

Libertatea presei în R.Moldova a degradat și a atins cote alarmante. Breasla s-a divizat și mai mult, controlul politic asupra anumitor instituții de presă a devenit tot mai vizibil, concentrarea mass-mediei s-a amplificat și a crescut numărul de cazuri de agresare verbală, intimidare și hărțuire a presei. Sunt concluziile unui Memoriu al presei, lansat astăzi la Chișinău, cu prilejul Zilei Mondiale a Libertății Presei. 

Mai multe organizații media din R.Moldova, printre care Centrul pentru Jurnalism Independent, Asociația Presei Independente și Centrul de Investigații Jurnalistice constată că problemele din anii trecuți s-au amplificat. Lipsa de pluralism, accesul dificil la informațiile de interes public, lipsa de independență a jurnaliștilor și calitatea joasă a conținutului mediatic, alături de creșterea numărului de cazuri de agresare verbală, intimidare și hărțuire a presei, au dus la căderea ratingului Republicii Moldova în clasamentele internaționale.

Astfel, Organizația internațională Reporteri fără Frontiere (RSF) a poziționat Republica Moldova pe locul 91 din cele 180 de țări monitorizare în clasamentul libertății presei pentru anul 2019. Este cel mai mic rating înregistrat din anul 2013 până în prezent, în ultimii șase ani Republica Moldova înregistrând o cădere de 36 de poziții în clasamentul RSF.

Această stare de lucruri este confirmată și de studiile naționale privind starea presei în R.Moldova în 2018, care constată că anul trecut mass-media din țara noastră a activat și s-a dezvoltat în condiții grave. Cele mai mari schimbări se observă pe segmentul ce vizează nivelul de securitate al jurnaliștilor, care a regresat dramatic în ultimii doi ani, la fel ca și contextul economic, care a trecut de la o situație gravă în 2017, la una extrem de gravă în 2018.

Scăderea constantă a nivelului de securitate a jurnaliștilor din ultimii ani este determinată de intensificarea atacurilor, a amenințărilor și a intimidărilor la adresa jurnaliștilor din partea politicienilor și a funcționarilor publici, dar și de lipsa unei reacții adecvate la aceste cazuri din partea instituțiilor publice. Astfel, profesia de jurnalist nu este protejată efectiv, iar impunitatea poate încuraja noi atacuri asupra profesioniștilor media.  

Înrăutățirea condițiilor de activitate a jurnaliștilor s-a manifestat și prin scăderea gradului de transparență a instituțiilor publice și limitarea accesului la unele categorii de informații de interes public. Instituțiile statului organizează foarte rar conferințe de presă, preferând să informeze despre activitățile lor prin intermediu briefingurilor, la care jurnaliștii nu au posibilitatea să adreseze întrebări. De asemenea, pe parcursul ultimului an au fost semnalate mai multe cazuri de limitare a accesului jurnaliștilor la evenimentele de interes public.

Contextul politic din 2018 a permis aplicarea presiunilor și a unui tratament discriminatoriu din partea politicienilor față de anumite instituții media sau jurnaliști, atât la nivel central, cât și la nivel regional/local, și a favorizat amplificarea războiului dintre instituțiile media care aparțin direct sau indirect politicienilor. Prin intermediul acestora au fost lansate atacuri orchestrate asupra mai multor organizații neguvernamentale de media, dar și împotriva mass-media și jurnaliștilor independenți, incomozi puterii. Pe parcursul anului în presa afiliată politicienilor au fost publicate mai multe materiale, care pot fi încadrate în noțiunile de hărțuire și denigrare.

Pentru a asigura libertatea reală a presei, în conformitate cu principiile unei societăți democratice, autoritățile din Republica Moldova ar trebui să reacționeze şi să sancționeze vinovații în toate cazurile de agresiune și intimidare a reprezentanților mass-mediei, de violare a dreptului la exprimare, de îngrădire a accesului la informația de interes public. De asemenea, să garanteze respectarea deplină a Legii cu privire la accesul la informație, prin penalizarea/descurajarea practicilor de refuz la furnizarea informației de interes public.

Totodată, autoritățile moldovene ar trebui să renunțe la practicile de folosire a presei în interese înguste, de partid sau personale, de implicare în politicile editoriale ale instituțiilor media pe care le finanțează în calitate de patroni, să renunțe la abordarea declarativă și selectivă a reformării cadrului juridic de reglementare a activității mass-media, adoptând în timp util proiectele de legi elaborate în cadrul Grupului de lucru pentru îmbunătățirea legislației mass-media a Republicii Moldova.

ONG-urile de media recomandă Consiliului Audiovizualului să monitorizeze eficient instituțiile audiovizuale pentru a preveni concentrarea proprietății media și a identifica și sancționa cazurile de manipulare a informației și de distribuire a falsurilor, Consiliul Concurenței să-și exercite funcția de reglementare eficient și imparțial și să asigure restabilirea unor condiții echitabile pe piața publicității, penalizând înțelegerile de cartel.

Corespondentul RFI, Valeria Vițu despre Memoriul privind libertatea presei din Moldova