Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


După cinci amânări, CCR a admis conflictul Parlament-ÎCCJ privind completurile specializate

CCR a admis, astăzi, sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecție făcută de Florin Iordache. Decizia de admitere a fost luată cu 5 voturi „pentru” și 4 „împotrivă”, din totalul de nouă judecători ai Curții Constituționale.

"Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție și soluționate de aceasta în primă instanță anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003", se arată în comunicatul CCR.

Conflictul juridic a fost sesizat de Florin Iordache pe marginea articolului 29, alineatul (1) din Legea 78/2000 care prevede că: „Pentru judecarea în prima instanţă a infracţiunilor prevăzute în prezenta lege, se constituie complete specializate”. Acţiunea a fost făcută de vicepreşedintele Camerei Deputaţilor, în perioada 16-24 martie, când acestuia i-au fost delegate atribuţiile de către preşedintele Camerei Liviu Dragnea din cauza unor probleme la spate care au necesitat internarea liderului PSD.

Avocații lui Liviu Dragnea au invocat lipsa completurilor specializate în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman. Între timp, ÎCCJ a decis condamnarea lui Liviu Dragnea la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, decizia fiind definitivă.

Florin Iordache a declarat, în susţinerea punctului de vedere la CCR pe marginea conflictului Parlament-ÎCCJ, că au fost formate completurile la Instanţa Supremă pentru cazurile de corupţie prin ignorarea legii, adăugând că era obligatorie, prin lege, constituirea completurile specializate.

De cealaltă parte, preşedintele ÎCCJ Cristina Tarcea a afirmat că o decizie a Curţii Constituţionale prevede că vicepreşedintele Camerei Deputaţilor nu are competenţa să sesizeze un conflict juridic la CCR, pentru că această atribuţie nu poate fi delegată de către preşedintele Camerei Deputaţilor.

"Această speță vizează aproape în exclusivitate demnitarii, miniștrii, parlamentarii, pentru că  ei beneficiază de o judecată în complet de 3 la fond, și de 5 la apel.", spune la RFI, Liviu Avram, jurnalist la coditianul Adevărul. Potrivit acestuia, nu este exclus ca decizia CCR să-l ajute pe fostul lider al PSD, Liviu Dragnea, care a fost condamnat cu executare la 3 ani și 6 luni de închisoare în dosarul angajărilor fictive. “În principiu, nu ar trebui dar, iarăși, la câte surprize ne-a făcut CCR în ultima vreme, mă pot aștepta la orice. Problema aici este că această sesizare, dacă  respectăm jurisprudența Curții, trebuia respinsă ca inadmisibilă, pentru că e a fost făcută de Florin Iordache, care îi ținea locul lui Liviu Dragnea, ori prerogativa de a sesiza CCR e netransmisibilă, așa cum a stabilit Curtea în septembrie 2018. Practic, avem două decizii ale CCR care se bat cap în cap și nu știm care dintre ele adevărată. Poate fi delegată atribuția de sesizare a CCR sau nu? Anul trecut, Curtea a spus că nu, anul acesta, admițând această cerere, spune că <da>”, explică Liviu Avram.

Liviu Avram, jurnalist Adevărul, în dialog cu Mirela Dădăcuș