Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Amânarea alegerilor: Cum și-a bătut PSD un cui în talpă? "Feeling-ul îmi spune că vor fi în decembrie"

orban_ciolacu_1.jpg

PSD a transmis deja că ia în calcul decalarea scrutinului legislativ.

Controverse asupra posibilelor planuri politice de amânare a alegerilor parlamentare. PSD a transmis deja că ia în calcul decalarea scrutinului legislativ. Iar un deputat independent, fost USR a depus un proiect de lege pentru amânarea alegerilor până în 14 martie 2021. Scenariu pe care președintele Iohannis a transmis că nu îl agreează. 

Dincolo de felul în care partidele exploatează politic tema, stau prevederile constituționale. Un articol din legea fundamentală stipulează clar că alegerile parlamentare se organizează în cel mult trei luni de la expirarea mandatului. Iar o decizie recentă a CCR îi atribuie Parlamentului decizia termenului la care se organizează scrutinul general. Prin urmare, se poate folosi PSD de articolul din Constituție? Și ce șanse are, practic, să forțeze această decalare de termen? Răspunde fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean: 

Augustin Zegrean: Da, se poate folosi, se poate folosi, numai că asta trebuie făcut prin lege. Pentru că tocmai s-au prostit și-au făcut o lege în care au scris că data alegerilor se stabilește de ei prin lege, da? Și legea aceea a fost declarată de Curtea Constituțională ca fiind constituțională. Suntem în următoarea situație: există o Hotărâre de Guvern care s-a dat cu ceva timp în urmă, prin care s-a stabilit că alegerile vor fi în 6 decembrie. Și a și început procedura electorală, pașii care se fac. Este o lege care spune că data alegerilor se stabilește de Parlament, dar Parlamentul prin lege nu poate abroga Hotărâri de Guvern. Și atunci, ei au venit acum și fac o lege, prin care nu vor putea spune că se abrogă Hotărârea de Guvern, că nu se poate, că ar încălca atribuțiile Guvernului. Nu se poate face amestecul ăsta, va trebui să acceptăm termenul stabilit prin lege. Numai că legea are puține șanse să ajungă la promulgare până în decembrie. 

Rep.: Înțeleg că PSD și-a bătut un cui în talpă. Parlamentul, de fapt. Dacă nu există compromis politic pe acest subiect, ce se întâmplă în decembrie? 

A.Z.: Cam da, și-a bătut un cui. Dacă legea intră în vigoare până atunci, vom face alegerile după lege. Și avem și legea care se spune că data se stabilește prin lege. 

Rep.: Bun, legea apare și domnul Iohannis nu o promulgă.  

A.Z.: Acolo se poate juca, sigur vor sesiza CCR, Curtea judecă cât judecă, durează ceva la Curte. Nu judecă ei cum le cere cineva, ei judecă așa cum le cer regulamentele lor. Dacă CCR spune că legea este OK, o să vină la președinte pentru promulgare, președintele va spune, ca de obicei, așteptăm motivarea Curții. Motivarea poți să o faci în termen de 30 de zile de la data pronunțării. După aceea, președintele poate să ceară Parlamentului reexaminarea legii și legea se întoarce la Parlament pentru reexaminare și hotărârea pe care o dă Parlamentul la reexaminare este, din nou, supusă controlului Curții. Slabe șanse să iasă până în decembrie. 

Rep.: Parlamentul poate forța declanșarea stării de urgență? 

A.Z.: Nu are cum, numai președintele poate declara. Voiam să ajungem și acolo. În situație de război, de asediu, de mobilizare generală sau de stare de urgență, durata mandatului se prelungește, nu data alegerilor. Două lucruri diferite. Și acolo, la prelungirea aceea, nu trebuie lege. Aia se face de drept, că așa scrie în Constituție. 

Rep.: Ce înseamnă, vă rog să ne explicați, să spunem trei luni de zile - ianuarie, februarie și martie - cu un Parlament prelungit, însă fără atribuțiile de dinainte. Ce nu poate să facă Parlamentul? 

A.Z.: Noi am discutat asta când s-a făcut Constituția, nu poți altfel, pentru că nu poți să lași țara fără Parlament. De exemplu, ne atacă Republica Moldova, președintele trebuie să declare mobilizare generală sau situație de război și aia trebuie în cinci zile aprobată de Parlament. Dacă nu ai Parlament, cine să o aprobe? Pentru situații de urgență rămâne Parlamentul acolo, ca să poată valida anumite măsuri pe care le ia președintele în situații de urgență. 

Rep.: Lucru care este sinonim cu o incapacitare a țării din punct de vedere legislativ. 

A.Z.: Legislativ, da, pentru că ei pot să adopte legi ordinare, dar astea-s mai puține importante și mai rare. 

Rep.: Feeling-ul dvs. ce vă spune, ce se va întâmpla?

A.Z.: Că se vor face alegeri în decembrie.