Parchetul European este funcțional – dar va funcționa și justiția în statele membre?

Aceștia vor fi ajutați de 140 de procurori adjuncți din diferitele state membre, care urmează a fi numiți în iulie.

Organismul, însărcinat cu apărarea intereselor financiare ale Uniunii, are jurisdicție în 22 de țări europene. Ungaria, Polonia, Suedia, Danemarca și Irlanda au decis să nu adere la acest proces, dar așa cum ne asigura Laura Codruța Kovesi într-un interviu din luna noiembrie acordat RFI România, Parchetul European va putea coopera, în caz de nevoie și cu autoritățile judiciare din aceste state.

După cum remarca ziarul francez Les Echos, într-un articol consacrat startului noii instituții europene, citând-o pe șefa Parchetului European, există deja circa 3000 de dosare care așteaptă să fie investigate.

Reamintim că Parchetul European va desfășura investigații transfrontaliere cu privire la fraude care implică fonduri UE ce depășesc 10.000 de euro sau cazuri de fraudă transfrontalieră a TVA care au ca rezultat daune de peste 10 milioane de euro.

Noua instituție completează instituțiile care se ocupă deja de protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene, dar care nu au atribuții legate de anchete judiciare, ci numai de semnalarea unor nereguli și transmiterea lor instituțiilor europene și naționale - Oficiul European de Luptă Antifraudă (Olaf) și Unitatea Europeană de Cooperare Judiciară (Eurojust).

Spre deosebire de OLAF, care se ocupă de fiecare stat în parte, Parchetul European are capacitatea de a investiga în mai multe țări. Și spre deosebire de Eurojust, poate deschide anchete și iniția proceduri penale în statele membre.

Iar așteptările de la noua instituție sunt mari. Potrivit unui raport al Comisiei Europene, în fiecare an, cel puțin 50 de miliarde de euro din veniturile TVA sunt fraudate prin mecanisme transnaționale. Și tot Comisia Europeană vorbea, doar la nivelul anului 2018, despre fraude care au afectat bugetul Uniunii , cu 1,2 miliarde de euro.

Atunci când Parchetul European va deschide o anchetă, autoritățile naționale trebuie să pună capăt investigațiilor și să transmită Parchetului European toate elementele aflate în posesia lor.

Însă orice arestare va putea fi făcută numai cu aprobarea autorităților judiciare naționale. La fel, acuzații vor fi judecați de către instanțele din țările membre.

Nu există, evident, tribunale la nivelul Uniunii Europene , iar acesta este un pas încă greu de imaginat în construcția Uniunii. Dar, cine știe...Până la criza financiară, controlul european asupra bugetelor naționale , datoriilor și deficitelor era de neimaginat. La fel, emiterea de datorii comune, până la criza coronavirusului.

În actuala situație, acuzații vor fi judecați de instanțele naționale – și imaginați-vă că aici vorbim despre așa-numiți infractori cu gulere albe, oameni cu mulți bani și cu multe relații.

Iar acest aspect trebuie să ne dea mult de gândit în legătură cu importanța respectării normelor statului de drept și a independenței justiției în fiecare țară membră.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica