Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Procurorul militar Pîrlog: Există suspiciunea ca s-au distrus probe în dosarul 10 august

10_august.jpg

Procurorul militar Pîrlog: Există suspiciunea ca s-au distrus probe în dosarul 10 august

Președintele Klaus Iohannis îi cere ministrului Justiției să explice public de urgență cum s-a ajuns în situația ca dosarul vizând evenimentele din 10 august 2018 să fie clasat.

„Românii au tot dreptul să știe cine sunt cei vinovați de actele de violență împotriva manifestanților pașnici, spune președintele. “Lucrurile nu se pot încheia aici și de aceea am cerut ministrului Justiției și ministrului de Interne să găsească soluțiile pentru ca adevărul în legătură cu 10 august să fie aflat, iar cei responsabili să răspundă”, anunță șeful statului într-o postare pe Facebook.

Ce se mai poate face? Andreea Orosz l-a întrebat pe procurorul militar Bogdan Pîrlog, cel care a deschis dosarul 10 august.

Audio description: 
Procurorul militar, Bogdan Pîrlog, intervievat de Andreea Orosz

Nu știu în ce măsură probele rămase mai pot contribui la o soluționare completă a cauzei, spune procurorul. În ceea ce privește faptele cercetate în dosarul 10 august, acestea sunt prescriptibile, mai atrage atenția magistratul.

“Din ce am citit eu argumentele, acțiunile conducerii  jandarmilor au fost justificate, cam asta era ideea. De ce a ținut să scrie sute de pagini și să pună și poze acolo, ca într-o carte de colorat, e problema lui.

Pe de altă parte, poate pornește și din lipsa de experiență în a soluționa dosarul a respectivului procuror care era dintr-o zonă a DIICOT-ului în care în general nu prea se întâmplă multe lucruri, iar el, ca și carieră, nu știu să fi făcut un dosar mai semnificativ sau vreun dosar în general...Poate mă înșel, dar chiar sunt curios ce rechizitorii a avut în ultimul deceniu, dacă a avut.

Rep: Și dacă ajunge la Parchetul Militar se rezolvă treaba?

“În primul rând nu știm ce a mai rămas în dosar, dacă am citit bine în ordonanța de infirmare sau în partea vde declinare, nu mai țin minte se făcea vorbire de medii de stocare de imagini care au fost compromise, nu se mai pot recupera imaginile.

Deci există și suspiciunea de distrugere a unor probe. De asemenea, să nu uităm că în momentul în care procurorul de caz a dat soluție a și restituit telefoanele părților implicate fără să facă o percheziție informatică pe telefoanele respective.

Nu știu în ce măsură probele rămase mai pot contribui la o soluționare completă a cauzei explică procurorul Bogdan Pîrlog.

“Plângerile împotriva soluției pot fi admise sau respinse. Dacă este admisă, instanța poate să trimită pentru completarea urmăririi penale sau, dacă nu mă înșel, parcă erau inculpați în cauză să rețină spre judecată. Aceasta, reținerea spre judecată este supusă căilor de atac, restul nu sunt” mai explică procurorul miliatr Bogdan Pîrlog.

Interviul complet: 

Bogdan Pîrlog: În acest moment există o plângere împotriva soluției. A fost declinată de către Tribunalul București către Curtea de Apel București. Nu știu dacă s-a înregistrat deja, dar oricum, se va înregistra respectiva declinare.  Când s-a emis soluția de către procurorul de caz, s-au formulat imediat câteva plângeri împotriva soluției. 

De asemenea, procurorul șef DIICOT, Giorgiana Hosu la acel moment, din oficiul, bănuiesc că și sub presiunea opiniei publice, a  verificat temeinicia și legalitatea ordonanței, luând în considerare și acel prim calup de plângeri împotriva soluției. 

A emis o ordonanță prin care, din oficiu și la plângerea prealabilă a celor care au formulat inițial plângere, a infirmat soluția. În mare, infirmarea a fost pe motiv că nu era urmărirea penală completă. Între timp, după această infirmare, au mai venit o serie de plângeri împotriva soluției. Nu toate părțile, sute de părți, au primit în același timp și termenul curge diferit. 

Aceste noi serii de plângeri au fost strânse într-un calup și trimise la instanță. E posibil, dar nu știu circuitul la DIICOT, să le fi respins procurorul șef DIICOT pe ideea că deja era infirmat. Cert e că respectivele plângeri au ajuns la Tribunalul București. 

Tribunalul București a declinat la Curtea de Apel. Dacă a ajuns deja dosarul sau nu, nu am de unde să știu. O parte din dosar, cea privind jandarmii care individual au exercitat acte care ar putea fi considerate purtare abuzivă, va fi trimisă secției parchetelor militare. Secția parchetelor militare în efectuarea urmăririi penale față de acei jandarmi individuali, dacă descoperă noi elemente care duc către comanda jandarmeriei sau mai departe, poate să ceară redeschiderea urmăririi penale față de acele persoane.

Reporter: Se redeschid dosare pe o anumită presiune a opiniei publice. La un moment dat se închid.
BP: Nu neapărat.
Rep: Nu e tot  un fel de tergiversare? 
BP: În ceea ce privește soluția propriu-zisă, din punctul meu de vedere, mie, ca procuror, mi-ar fi rușine să fi dat o asemenea soluție cu o asemenea motivare. Vorbesc de soluția pe fond. În paradoxal, ordonanța de infirmare, chiar dacă nu este neapărat un exemplu de operă literară, este ok.

Rep: Vă referiți la acea justificare a procurorului DIICOT, care spunea că deși pașnici, zâmbeau..?
BP: Aia este o mică parte din, la fel cu întorsul brazdei și cu alte aberații trecute acolo. Noi vorbim de o urmărire penală inexistentă.

Rep: Pentru cei care nu sunt familiarizați, despre ce vorbim aici? Nu toți sunt familiarizați. Eu apucasem să citesc că la un moment dat spuneau „deși pașnici, protestatarii zâmbeau atunci când forțele de ordine încercau să extragă”. Asta a dus la clasare?
BP: Din ce am citit eu în argumente, acțiunile jandarmilor au fost justificate. Acțiunile conducerii jandarmeriei de a interveni au fost justificate. Cam asta era ideea. De ce a ținut neapărat să scrie sute de pagini și să pună și poze acolo ca într-o carte de colorat e problema lui. Pe de altă parte poate pornește și din lipsa de experiență în a soluționa dosarele a respectivului procuror, care era într-o zonă a DIICOT unde, în general, nu prea se întâmplă multe lucruri. Iar el, ca și carieră, nu știu să fi făcut vreun dosar semnificativ sau vreun dosar în general. Poate mă înșel. Nu îi le știu pe toate. Dar chiar sunt curios ce rechizitorii a avut în ultimul deceniu.

Rep: Și dacă ajunge la Parchetul Militar se rezolvă treaba?
BP: Nu contează asta. În primul rând nu știm ce a mai rămas în dosar. Dacă am citit bine ce s-a scris în ordonanța de infirmare sau chiar în partea de declinare, se făcea vorbire despre medii de stocare de imagini care au fost compromise și nu se mai pot recupera imaginile. Există și suspiciunea distrugerii unor probe. De asemenea, să nu uităm că în momentul în care procurorul de caz a a dat soluție a și restituit telefoanele părților implicate, fără să facă percheziție informatică pe telefoanele respective. Nu știu în ce măsură probele rămase mai pot contribui la o soluționare completă a cauzei.

Rep: Ce se poate întâmpla? 
BP: Plângerile împotriva soluției pot fi admise sau respinse. Dacă sunt admise, instanța poate să trimită pentru completarea urmăririi penale sau, dacă nu mă înșel, parcă erau inculpați în cauză, să îi rețină spre judecată, dacă consideră că sunt suficiente probe. Reținerea spre judecată e supusă căii de atac, restul nu. 

Rep: Din punct de vedere tehnic, al specialistului, cam ce parcurs ar putea să mai aibă? Cei care spun că vor merge la CEDO spun că există niște dosare, ale mineriadei, al revoluției, care au fost plimbate dintr-o parte în alta.
BP: O secundă, în dosarul mineriadei și al revoluție s-au reținut fapte contra umanității, care sunt imprescriptibile. În ceea ce privește 10 august faptele sunt prescriptibile. 10 august nu va avea viață lungă. 10 august nu va avea traiectul mineriadei sau al revoluție pentru că se vor prescrie faptele. Să nu uităm că mai este un pic. S-au împlinit deja doi ani și jumătate de la evenimente. Termenul de prescripție pentru purtare abuzivă și ce mai este pe acolo nu este foarte mare. Nu știm nici ce s-a întâmplat la secția parchetelor militare cu urmărirea penală. Știm că au fost audiate sute de persoane. Dar nu știm ce anume probe s-au administrat. Nu știu dacă filmările și ordonanțele dispuse de mine pentru ridicare de filmări au fost puse sau nu în executare. Trebuie să țineți cont că dosarul a stat la noi vreo cinci zile. După care s-a reunit la cel al secției parchetelor militar. Din momentul ăla noi nu am mai avut treabă cu el. Contează foarte mult care este motivarea. Faptul că s-a respins redeschiderea de către judecătorul de la tribunal, nu înseamnă că judecătorul de la Curtea de apel nu poate admite plângerea împotriva soluției. Sunt temeiuri diferite. Pot fi aspecte diferite.

Rep: Spre ce credeți că ne îndreptăm, privind lucrurile din interior?
BP: Spre un subiect de presă, privim și noi și ne minunăm de meandrele cotidianului în ceea ce privește sistemul judiciar și evenimentele care se petrec în legătură cu acesta.