Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


”Mărul otrăvit” sau cum au reușit deputații să-i supere pe toți magistrații

justitia.jpg

Image source: 
AFP

Desființarea faimoasei Secții speciale pentru anchetarea magistraților, unul dintre obiectivele majore ale actualei guvernări, a ajuns în Parlament. Aici, lucrurile au luat o întorsătură neașteptată : Comisia Juridică a Camerei Deputaților a adoptat un amendament controversat care spune că trimiterea în judecată pentru infracțiuni contra înfăptuirii justiției, infracțiuni de corupție sau asimilate acestora se va putea face doar cu avizul secției pentru judecători sau secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. Această ”garanție” propusă de politicieni magistraților că nu vor fi anchetați abuziv a pus de aceiași parte a baricadei și asociațiile de magistrați care doreau desființarea SIIJ și pe cele care cereau imperativ menținerea secției speciale.

În tabăra asociațiilor care au solicitat desființarea Secției speciale, ideea unui aviz al CSM pentru orice act de urmărire penală a unui magistrat a stârnit nemulțumirea. Asociația Forumul Judecătorilor din România și Asociația Inițiativa pentru Justiție vorbesc despre "un privilegiu inadmisibil" și despre "o garanţie a impunităţii magistraţilor" pentru că, teoretic, orice anchetă penală poate fi blocată discreționar de către CSM. La RFI, procurorul Bogdan Pîrlog, care conduce Inițiativa pentru Justiție, spune că se creează falsa impresie că toți magistrații vor să beneficieze de drepturi speciale. În realitate, doar magistrații care au probleme ar putea avea nevoie de un astfel de aviz care mai ridică și alte probleme grave și pune sub semnul întrebării și rolul CSM care ar trebui să fie un garant al independenței justiției. ”Eu, personal, de exemplu, dacă mi-aș dori să încalc legea, nimic nu m-ar mulțumi mai tare decât existența acestui SIIJ (n.r. secția specială), care-ți garantează aproape o impunitate absolută…Dacă aș avea astfel de apucături aș fi încântat să existe o grămade de filtre, tot felul de posibilități de cenzurare astfel încât să existe cineva cu care să cultiv o relație, să îl atrag de partea mea și practice să îmi asigur protecția dacă mi se întâmplă ceva…Cam asta este imaginea pe care o proiectăm cu această garație a filtrului secțiilor CSM cu privire la trimiterea în judecată…Nu există nicăieri în lumea civilizată un asemenea model…Trimiterea în judecată este apanajul Ministerului Public. Sub nicio formă nu vedem necesitatea, utilitatea, constituționalitatea unei entități din afara Ministerului Public care să stabilească cine este și cine nu este trimis în judecată”, spune procurorul. Bogdan Pîrlog mai spune că majoritatea magistraților nu vor acest tip de protecție cum au gândit-o politicienii și că singura garanție reală este justiția însăși respectiv faptul că orice rechizitoriu va fi analizat și judecat de instanțe. ”Mai mult, cu rechizitoriul este învestit un judecător de Cameră Preliminară care verifică legalitatea. Apoi vine judecata pe fond iar în cazul magistraților competența stabilește că, inclusiv pentru procurorul sau judecătorul de la cel mai jos nivel competența aparține Curții de Apel, deci nu vorbim de instanța cu judecători fără experiență, vorbim de vârfurile instanțelor din țara noastră”, spune procurorul. În fine, Bogdan Pîrlog avertizează că însăși imparțialitatea CSM ar putea fi afectată : ”Există un risc enorm ca secțiile (CSM) să se transforme în niște poli de putere, să apară cultivarea unei clientele…La un moment dat putem să ne trezim că garantarea imunității de jurisdicție devine un criteriu informal pentru alegerea membrilor CSM”. În fine, Bogdan Pîrlog avertizează că noua ”năzbâtie” cu acest amendament ar putea umple paharul la Bruxelles care ar putea pune serios sub semnul întrebăriui respectarea statului de drept în România.   

”Mărul otrăvit”

Și în rândurile magistraților care susțin că Secția Specială nu ar trebui desființată, idea avizului CSM nu este privită cu ochi buni. Președintele Uniunii Naționare a Judecătorilor din România, Dana Gârbovan, spune la RFI că magistrații pe care îi reprezintă ar dori doar o garanție clară că, după desființarea SIIJ, dosarele de corupție nu vor redeveni un mijloc de presiune asupra judecătorilor. Ea amintește că procurorii DNA, care anchetau actele de corupție comise de magistrați înainte de crearea SIIJ, puneau presiune pe judecătorii care le analizau rechizitoriile ceea ce este inadmisibil. Așadar, din acest motiv UNJR a susținut crearea SIIJ și ideea de a se crea un corp de procurori care să se ocupe doar de magistrați. Revenind la propunerea deputaților juriști, Dana Gârbovan o descrie ca pe un ”măr otrăvit”. În loc să ofere garanții că nu se vor mai comite abuzuri, avizul CSM ar putea genera și mai multe. ”E mai puțin decât nimic sau chiar mai rău decât dacă nu ar fi (n.r. o astfel de garanție)…Vă explic de ce : UNJR în 2017, anterior discuțiilor privind SIIJ, ne-am gândit noi la o astfel de soluție. Am analizat mai bine și ne-am dat seama că nu este o soluție fericită și reală pentru că te întrebi ce poate face secția CSM când are pe masă un rechizitoriu care a fost déjà confirmat? Oportunitatea nu o pot verifica, temeinicia, legalitatea actelor nu o pot verifica, modul în care s-a făcut ancheta nu îl pot verifica…Atunci nu pot să verifice nimic și avizul este pur formal…Dacă nu ar fi formal, s-ar crea și mai mari probleme. Vă dau un exemplu : un cetățean se plânge de o anchetă abuzivă, de corupție față de un judecător și un procuror, dar vine secția CSM și spune nu dăm aviz. Omul nu va mai avea nicio cale la justiție, I se blochează accesul la justiție, ceea ce încalcă articolul 6 din Conveția Europeană pentru Drepturile Omului. Deci oricum am lua-o, această soluție este un compromis politic și un măr otrăvit. În plus, vin și ne spun ”V-am dat o superimunitate” și toți cetățenii se vor uita la noi cu neîncredere crezând că avem o superimunitate deși nu avem și asta este la fel de grav”, explică Dana Gârbovan.

De unde a apărut ”năzbâtia” de amendament    

Guvernul a aprobat în 18 februarie proiectul legii privind desfiinţarea Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din Justiţie. Este vorba de proiectul făcut în mandatul fostului ministru al Justiției Cătălin Predoiu, din care au fost însă eliminate articolele care se refereau la "super-imunităţile" judecătorilor şi procurorilor, ceea ce a stârnit scandal în Consiliul Superior al Magistraturii, care, de altfel, l-a avizat negativ. În proiectul de lege inițial era prevăzut ca începerea urmăririi penale a magistraților să fie condiționată de avizul procurorului general, iar procurorii și judecătorii să fie trimiși în judecată doar cu avizul secțiilor din CSM.Aceste prevederi au fost însă eliminate de noul ministru al Justiției Stelian Ion, care a intrat astfel în conflict cu CSM. UDMR a condiționat însă votarea legii de introducerea amendamentului privind introducerea unui aviz obligatoriu de la CSM pentru trimiterea în judecată a unui procuror sau judecător, iar fără votul parlamentarilor UDMR Coaliția nu are majoritate pentru a desființa Secția Specială. Proiectul de lege are termen de adoptare tacită începutul lunii aprilie în Camera Deputaților, prima cameră sesizată. Forma finală este decisă de Senat, însă o eventuală adoptare tacită a proiectului de lege ar fi un semnal prost la nivel politic si european după ce Coaliția și-a asumat public desființarea SIIJ.