CC: Decretul Maiei Sandu privind desemnarea premierului, constituțional. Dodon:”A fost formalizată o lovitură de stat”

Potrivit deciziei Curții Constituționale, magistrații au analizat sesizarea prin prisma articolului 98 alin. (1) din Constituție, care prevede că după consultarea fracţiunilor parlamentare, preşedintele Republicii Moldova desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru. Magistrații precizează că în cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, preşedintele Republicii Moldova este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcţia de prim-ministru. În cazul în care nu este constituită o majoritate, șeful statului este obligat ca, după consultarea fracţiunilor parlamentare, să desemneze un candidat pentru funcţia de prim-ministru, chiar dacă deputații nu sunt de acord cu propunerea sa.

În decizia Curții se arată că, pe 16 martie 2021, Maia Sandu a consultat fracțiunile parlamentare în vederea desemnării unui candidat pentru funcția de prim-ministru. Mai mult, atât autorii sesizării, cât și șeful statului au confirmat că fracțiunile parlamentare au fost consultate până la emiterea decretului. Prin urmare, Curtea a constatat că condiția minimă referitoare la consultarea fracțiunilor parlamentare, stabilită de articolul 98 alin. (1) din Constituție, este îndeplinită.

Potrivit autorilor sesizării, după refuzul Marianei Durleșteanu de a fi desemnată în calitate de candidat pentru funcția de prim-ministru, președintele Republicii Moldova trebuia să consulte repetat majoritatea formalizată pentru a afla opțiunea acesteia sau să-l desemneze pe Vladimir Golovatiuc care a fost propus de majoritatea parlamentară. De cealaltă parte, șeful statului consideră că din momentul refuzului Marianei Durleșteanu de a fi desemnată premier, majoritatea parlamentară a încetat să mai existe, iar desemnarea lui Igor Grosu ”s-a bazat pe obligația constituțională a președintelui, stabilită prin jurisprudența Curții, de a desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru în cazul în care lipsește o majoritate parlamentară absolută formalizată”. 

Totodată, Curtea Constituțională susține că decretul contestat a fost emis după ce președintele Republicii a constatat că majoritatea parlamentară absolută formalizată a încetat să mai existe, ca urmare a renunțării Marianei Durleșteanu de a mai fi candidat la funcția de prim-ministru. 

Astfel, Curtea a respins sesizarea depusă de deputații socialiști și a recunoscut constitutional decretul Președintelui Republicii Moldova privind desemnarea premierului.

De partea sa, liderul socialiștilor, Igor Dodon susține că ”Curtea Constituțională a formalizat efectiv o lovitura de stat, schimbându-și propria decizie din 23 februarie 2021 și multe altele, unde este indicat clar că majoritatea parlamentară joacă un rol decisiv. Decizia transformă Republica Moldova din stat parlamentar în unul prezidențial, unde cuvântul decisiv îl are nu organul suprem legislativ, dar șeful statului”.”Din păcate, decizia de astăzi va avea consecințe grave în plan legislativ și constituțional, dar și pentru cetățenii simpli. Partidul Socialiștilor se va întruni chiar mâine într-o ședință, pentru a decide următorii pași. Rămânem fermi pe poziție: cei care vor dizolva parlamentul și vor împinge țara în campanie electorală, trebuie să-și asume responsabilitatea pentru viețile a mii de oameni, care inevitabil vor muri din cauza epidemiei”, a scris Dodon pe o rețea de socializare.

Între timp, premierul desemnat Igor Grosu anunță că a luat act de decizia Curții Constituționale, iar în următoarele zile va depune la Parlament documentele ce țin de echipă și programul de guvernare. ”Așa cum am promis, prioritatea noastră imediată este scoaterea țării din criza sanitară și economică și curățarea instituțiilor statului”, mai spune Igor Grosu.