Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


RSF: Audierea jurnaliștilor la DIICOT, o formă de presiune judiciară inacceptabilă într-o democrație

reporteri_fara_frontiere.jpg

Reporteri fără Frontiere despre audierea jurnaliștilor la DIICOT: Sunt indicii de presiuni judiciare Sursa foto: RSF

Organizația Reporteri fără Frontiere ( Reporters sans frontières RSF) va sesiza Consiliul Europei în cazul jurnaliștilor chemați recent pentru explicații la DIICOT după o plângere depusa de primarul Sectorului 4. Modul în care s-au derulat evenimentele ridică mari semne de întrebare, spune și ActiveWatch într-un comunicat comun în care se  solicită DIICOT, Inspecției Judiciare și Ministerului Public să facă propriile verificări astfel încât să se asigure că ancheta este una transparentă.

Astfel de plângeri penale indică presiuni judiciare asupra jurnaliștilor care nu sunt acceptabile într-un stat democratic, explică Liana Gane, de la ActiveWatch intervenția organizației Reporteri fara Frontiere.

Justiția trebuie să-și facă treaba, dar modul de lucru trebuie să fie unul lipsit de ambiguități.

Iar în acest caz se pune problema în a nu-l transforma într-un precendent periculos pentru activitatea jurnaliștilor, explică Liana Ganea.

 

Liana Ganea: Am considerat că maniera în care DIICOT a instrumentat acest dosar, această plângere penală depusă de primarul Băluță a ajuns într-o zonă care poate fi suspectată chiar și de abuz. Au chemat jurnaliștii pe baza unei plângeri făcute de primarul Băluță, o plângere care nu conținea niciun fel de dovezi împotriva jurnaliștilor.

I-au chemat ca să îi întrebe și să discute despre suspiciunea că jurnaliștii ar fi format un grup de crimă organizată ca să îl șantajeze pe primarul Băluță. Jurnaliștii în discuție nu au făcut nimic altceva decât să publice articole de presă. Mai mult, în cazul Libertatea, Libertatea a preluat niște informații publicate de către newsweek România. Mai mult, au fost convocați de către procurori inclusiv senior editorii redacțiilor, nu au autorii articolelor.

Mai mult, în cazul lui Cătălin Tolontan, când s-a prezentat acolo a fost filmat, a avut loc o campanie de denigrare, așa cum am numit-o noi. Dar eu personal aș numi-o linșaj. Asta a fost, un linșaj mediatic la adresa lui în anumite instituții de media, care și-au coordonat acest linșaj mediatic. Se poate vedea cu ochiul liber. Aceste instituții media au avut acces la plângerea formulată de primarul Băluță, din care au publicat doar bucăți trunchiate pe care le-au scos din context. Cătălin Tolontan a fost prezentat ca un infractor. Noi credem că DIICOT ar fi putut să abordeze altfel această situație. Ne întrebăm de ce a ales ca acest dosar să fie instrumentat de către DIICOT. Unde era crima organizată în toată afacerea asta?

Rep: Pe de altă parte am văzut că au fost voci care au spus „Ce mare lucru? S-a respectat procedura. S-a depus o plângere. Procurorii au făcut verificări. Au fost chemați oamenii pentru explicații.”. Ce nu e în regulă la modul în care s-au desfășurat lucrurile? Ați menționat deja câteva aspecte.

LG: Dacă o să lucrăm în litera legii și nu în spiritul legii nu o să ajungem departe. Înseamnă că din acest moment oricine este deranjat de presă poate să meargă și să depună plângeri penale împotriva presei susținând că pentru că jurnaliștii au publicat articole defăimătoare la adresa lor, de fapt au încercat să îi șantajeze. Pentru situații în care jurnaliștii publică articole pe care o persoană le consideră defăimătoare, persoana are la dispoziție codul civil.

Să se adreseze instanței civile și judecătorul de cod civil va hotărî dacă într-adevăr a existat o exagerare în modul în care presa a abordat reputația acestei persoane sau nu, nu să se plângă procurorului.

Dacă un procuror DIICOT dă curs unei plângeri penale așa cum s-a întâmplat în cazul acesta, avem deja un caz petrecut. O să avem la un moment dat acces la toate documentele depuse de primarul Băluță. Ne întrebăm ce l-a determinat pe acel procuror să îi cheme pe acei jurnaliști. Ar fi avut și alte opțiuni. De sigur că în litera legii probabil că a respectat procedurile. În spiritul legii nu credem că a respectat procedurile. Credem că a fost o situație în care nu s-a procedat corect față de jurnaliști.

Rep: De ce au simțit Reporteri fără frontiere nevoia de a interveni în acest caz? Unde li s-a părut lor? Noi de aici putem privi într-un fel și ei de la distanță pot privi altfel.

LG: Reporteri fără frontiere a ales să publice această scrisoare deschisă împreună cu noi pentru că la fel ca și noi consideră că această manieră de convocare a jurnaliștilor în urma unor plângeri penale de șantaj formulate împotriva lor, plângeri penale care nu au dovezi suficiente și se bazează doar pe articole publicate în presă, consideră că acest plângeri penale au forma unor presiuni judiciare asupra jurnaliștilor care nu sunt acceptabile într-un stat democratic. Reporteri fără frontiere consideră că acest precedent este periculos și că nu trebuie să se transforme într-o practică care are scopul de a reduce la tăcere jurnaliștii independenți.

Rep: Reporteri fără frontiere spune că va alerta Consiliul Europei în legătură cu acest caz, pe care îl cataloghează clarca o presiune judiciară asupra jurnaliștilor. Ce înseamnă asta ca semnal? La ce să ne așteptăm în continuare? Gestul e important. Dar practic se va întâmpla ceva?

LG: Practic sperăm să se întâmple ceva în primul rând la nivelul autorităților din România. Sperăm ca acele persoane care au putere de decizie și de control să ia măsurile necesare pentru a verifica dacă s-a procedat corect în acest caz sau nu. Evident că aceste măsuri de control trebuie făcute conform legii. Nu ne propunem să face presiuni asupra procurorului în nici un caz. Și nu ne-am dori nici ca autoritățile să facă acest lucru. Ceea ce ne dorim este să existe un control legal al modului în care s-au desfășurat actele de urmărire penală în cazul acestei plângeri formulate de către primarul sectorului 4.

Rep: Ca o concluzie, e un test pentru jurnaliști sau este un test pentru justiție? Și semnalul pe care îl poate transmite este  că lucrurile se fac așa cum trebuie, adică corect.

LG: Este un test și pentru jurnaliști. Am văzut că pot exista campanii coordonate de denigrare împotriva unor jurnaliști credibili și onești. S-a întâmplat în cazul ăsta. S-a întâmplat în mod evident. De asemenea, este și un test pentru justiție. Aici așteptăm să vedem ce măsuri urgente vor lua persoanele cu responsabilități în sistemul de justiție. 

UPDATE: Conducerea DIICOT anunță că a sesizat Inspecția Judiciară pentru a se stabili dacă procurorul care a instrumentat cazul se află în stare de incompatibilitate.

Anunțul vine după ce Rise Project a semnalat că soția procurorului care instrumenteaza acest dosar a fost avocata unui apropiat al primarului Băluță,  Marian Goleac, într-un dosar DNA.

În răspunsul pentru Rise Project se arată că procurorul de caz  nu a informat conducerea DIICOT despre potențialul conflict de interese, prin urmare in acest caz a fost sesizat Inspectia judiciara.