Premierul nu vrea să îi supere pe cei care țin ca Secția Specială să rămână în viață (Liviu Avram)

„Eu am desființat secția. Acum e rolul Parlamentului, sub îndrumarea Ministerului Justiției”, spune premierul.
Întrebat dacă se va rupe coaliţia din cauza SIIJ, Cîţu a afirmat: ”Nici gând”.

Jurnalistul Liviu Avram spune însă că din contră – subiectul este mult prea important și ar putea duce la ruperea Coaliției. Prin urmare, cum ar trebui să interpretăm totuși declarația de acum a premierului?

Liviu Avram: Eu înțeleg din această declarație că domnul Cîțu se spală pe mâini de această problemă. Nu e suficient să fi produs doar acel proiect de lege care desființa SIJ. El a suferit un amendament important sau mai multe amendamente importante la Camera Deputaților. 
Logic ar fi ca premierul să își susțină proiectul pe care l-a trimis Parlamentului așa cum a fost trimis.

În acest sens are și sprijinul ministrului de justiție. Ceea ce face acum domnul Cîțu este să încerce să supere cât mai puțin găști din interiorul PNL în așteptarea Congresului. 

E bine știut că nu tot PNL-ul dorește desființarea acestei secții speciale. Nu poți uita declarația recentă a liderului de grup din Senat a liberalilor, domnul Virgil Guran, care pare a îmbrățișa mai degrabă punctul de vedere al UDMR, anume ca secția specială să fie desființată, dar să fie reînființată ca o direcție a Parchetului General. 

Asta nu schimbă cu absolut nimic datele fundamentale pe care s-a sprijinit înființarea SIJ. O asemenea soluție aduce aceleași carențe pe care care le-a avut și SIJ la înființare, anume lipsa unor structuri teritoriale și exclusivitatea anchetării magistraților indiferent de  infracțiune. Ori ceea ce ne interesează pe noi ca justițiabili în primul rând în cazul magistraților este să nu fie corupți.

Miza crucială a înființării sau desființării acestei secții este capacitatea statului de a preveni corupția în magistratură. În trei ani SIJ a dovedit că nu este capabilă să facă așa ceva. Nici nu avea acum. Minima logică ne spune că și o secție înființată în structura Parchetului general ar aduce același nivel de performanță. Din acest motiv, în opinia mea, SIJ trebuie desființată și dosarele redistribuite după tipul faptei. Iar faptele de corupție să ajungă la acei care chiar se  pricep să investigheze fapte de corupție, anume la DNA. Iar celelalte fapte dacă țin de DIICOT să meargă la DIICOT pentru că acolo se pricep să investigheze criminalitatea organizată. Iar faptele mărunte de drept comun pe care eventual le-ar săvârși magistrații să meargă la parchetele judecătoriilor, a tribunalelor, a Curților de Apel, așa cum era și până acum.

Reporter: Totuși, de ce nu își doresc unii din coaliție desființarea SIJ? La început păreau că au ajuns la un consens în ceea ce privește subiectul...
LA: Pentru că rețele subterane de politicieni și magistrați s-au refăcut după înființarea SIJ câtă vreme nimeni nu mai este capabil să investigheze corupția din magistratură. SIJ nu are cum să facă așa ceva pentru că sunt prea puțini procurori, doar șapte. Prin lege erau 15 și oricum erau prea puțini. Nu au structuri teritoriale. Trebuie să fie acolo în teren ca să surprindă flagrantul, ca să afle informații. Atunci ei preferă refacerea acestor rețele informale ca să își poată face fiecare jocurile liniștit, garantat că are la butoniere și un judecător.

Rep: În aceste condiții, ce poate face USR mai departe? Mai poate face ceva sau are mâinile legate?
LA: Cred că USR nu are de făcut altceva decât să ceară respectarea programului de guvernare. Este chiar straniu că domnul Cîțu, care ține atât de mult la obiectivele programului de guvernare, să fie atât de apatic față de un capitol atât de important, crucial i-aș spune, din capitolul Justiție al programului de guvernare. El vrea să supere cât mai puțini liberali. În principal nu vrea să îi supere pe cei care țin ca SIIJ să rămână în viață.

Rep: Cumva premierul își dorește „liniște”...
LA: Exact, până la Congres încearcă să își asigure cât mai mulți alianță. Din păcate o face în detrimentul actului de guvernare.

Rep: Pe de altă parte și UDMR prin anumite voci a trecut la atacuri directe. Asistăm la aceste atacuri în rândul partenerilor de coaliție. Poate fi acest subiect un motiv de rupere a coaliției? Sau poate fi o piatră importantă?  
LA: Eu cred că da. USR nu are cum să facă un pas în spate, deși într-o vreme păreau a se fi împăcat cu primul amendament depus la Camera Deputaților, anume avizul CSM la trimiterea în judecată a magistraților. La vremea respectivă părea un compromis rezonabil. Între timp s-au mai întâmplat două chestiuni extrem de importante. A venit decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene, care spune foarte limpede că SIJ încalcă dreptul european dacă nu este înființată sub anumite reguli. Sunt trei condiții sunt acolo. SIJ nu îndeplinește aceste condiții.

O logică elementară ne îndeamnă să spunem că existența SIJ încalcă dreptul european. Iar aceasta este o decizie obligatorie. A mai venit și raportul Comisiei de la Veneția exact pe forma legii ieșită din Camera Deputaților. A spus că este inacceptabil ca magistrații să se bucure de această superimunitate pe care le-o aducea acel amendament. Comisia de la Veneția spunea chiar că o asemenea imunitate ar trebui prevăzută în Constituție ca să poată fi încorporată și într-o lege. Altminteri vorbim de o discriminare incompatibilă cu statul de drept. Sunt argumente de la factori externi obiectivi și independenți, nu argumente aduse aici în țară și mânate foarte probabil și de interese politice. Pe de o parte avem o argumentație clară, logică, limpede, juridică și obiectivă. Iar de cealaltă parte umor și animozități sau interese politice.

Rep: În aceste condiții, când să ne așteptăm să asistăm la un deznodământ politic, oricare ar fi acela, prin ruperea coaliției înainte de congresul PNL, după congres?
LA: Mi-e greu să fac o asemenea previziune. Depinde cât rezistă nervii celor de la USR-PLUS. Nervii lor vor fi cei mai solicitați acum ca să încerce să obțină o soluție compatibilă și cu ceea ce ne-au cerut partenerii europeni, dar și Curtea de Justiție a Uniunii Europene.