Un procuror avertizează: Ultima OUG a Guvernului va afecta grav unele parchete

Guvernul susține că, pentru prevenirea, depistarea şi urmărirea penală a unor infracţiuni, OUG emisă pe 30 august urmează să permită Poliţiei şi procurorilor accesul direct la informaţii despre conturi bancare şi tranzacţii, date pe care le obţinea anterior de la ANAF.

Consultă OUG aici.

„Principalul beneficiu care se obține prin adoptarea acestei ordonanțe este factorul surpriză în anchetele de urmărire penală. Dacă înainte, având în vedere modul birocratic în care se derulau anchetele, inculpații aveau diverse metode de a-și goli conturile înainte ca anchetatorii să ajungă la aceștia, adoptarea noii OUG permite autorităților să aibă acces la informațiile despre conturile celor urmăriți încă din fază incipientă și să indisponibilizeze sumele înainte ca inculpații să poată părăsi țara sau să își mute sumele de bani prin diverse procedee,” a declarat avocatul Sebastian Hotca, specialist în drept penal, citat de G4media.

Practic, prevederile acestei ordonanțe elimină riscul scurgerii de informații, interogarea acestor sisteme fiind efectuată în mod direct de organele de urmărire penală, fără a mai fi nevoie de alte adrese care sa îngreuneze activitatea acestora.

La RFI, procurorul Bogdan Pîrlog atrage atenția, însă, că ordonanța ar favoriza numai parchetele mari, precum DNA, DIICOT sau parchetul de pe lângă ÎCCJ. În cazul celorlalte parchete, avertizează magistratul, OUG creează mari probleme: „Celelate parchete sunt nevoiete să solicite parchetului ÎCCJ să facă verificări. În aceste situații, se ajunge la riscul scurgerii unor informații, întrucât atunci când se va solicita verificarea situației financiare a firmei X sau a persoanei Y, respectivii pot afla ca zunt vizați într-un dosar”.

Bogdan Pîrlog mai afirmă că procurorii ar trebui să aibă acces nemijlocit, direct la datele care sunt relevante în dosarele lor.

Întrebat de ce nu există în prezent această practică, magistratul sugerează că nu s-a dorit înlesnirea accesului la astfel de informații necesare în dosare. „Nu s-a legiferat într-un anume fel pentru că nu s-a dorit. Nu putem invoca neștiința. Nu s-a dorit să se legifereze pentru că fie s-a dorit în mod intenționat ca situația să rămână așa, fie că ... na...”

Ascultă: