Gardian SS, în vîrstă de 100 de ani, pus sub acuzare

După ce procesul a fost amînat şi mutat din Neuruppin în oraşul Brandenburg, gardianul SS, în vîrstă de 100 de ani, trebuie să răspundă, începînd de joi, pentru complicitatea la 3.518 de crime. Autorităţile au explicat că mutarea s-a făcut din cauza vîrstei înaintate a învinuitului, care-şi are domiciliul în apropiere. În prezenţa acuzatului, unor martori, publicului şi presei, procurorul a expus joi rechizitoriul. Corespondentul postului naţional de radio din Germania, prezent în sală, a relatat că învinuitul, aşezat într-un scaun cu rotile, a urmărit expunerea procurorului fără să schiţeze vreun gest. Actul de acuzare cuprindea o descriere detaliată a aparatului administrativ al lagărului de concentrare din Sachsenhausen. În acest lagăr, situat în apropierea oraşului Oranienburg, din vecinătatea Berlinului, învinuitul a fost gardian între anii anii 1942 şi 1945. Bărbatul care fusese membru al trupelor de elită SS a făcut parte din echipa de gardieni. Din relatări anterioare, cît şi din publicaţiile memorialului Sachsenhausen, respectiv din presă, se cunosc amănunte despre atrocităţile comise în acest lagăr, destinat iniţial deţinuţilor politici şi adversarilor regimului nazist. În acest lagăr, înfiinţat în 1936, au murit peste 100.000 de mii de persoane. Fostul gardian este acuzat acum de participare la crimele comise în perioda ianuarie 1942 şi februarie 1945, cînd au murit 3.518 de persoane internate, despre care se vorbeşte şi în rechizitoriu. Între altele, se aminteşte de împuşcarea unor prizonieri sovietici în 1942, despre gazarea şi ucidirea unor deţinuţi prin introducrea unor condiţii letale de detenţie. În perioada cînd acuzatul fusese gardian, au fost ucişi 71 de olandezi din mişcarea de rezistenţă şi 250 de evrei - împuşcaţi ca „replică“ pentru un atac asupra unei expoziţii naziste din Berlin. Tot atunci a început deportarea evreilor în lagărul morţii din Auschwitz şi a fost instalată la Sachsenhausen o cameră de gazare.

Într-un interviu acordat radioteleviziunii regionale din Berlin (RBB), directorul „Fundaţiei: Memoriale din Brandenburg“, a spus că în februarie 1945, cînd s-a conturat sfîrşitul războiului, SS-ul a ucis peste 3.000 de deţinuţi bolnavi care nu mai puteau fi transferaţi în alte lagăre. Alţi 13.000 de deţinuţi, în primul rînd bolnavi şi evrei, au fost transportaţi atunci în lagărele de exterminare din Bergen-Belsen şi Mauthausen.

La procesul care început joi sînt prezenţi şapte supravieţuitori din Sachsenhausen şi nouă rude ale unor victime. Pînă în ianuarie, cînd se va pronunţa sentinţa în acest proces, tribunalul a programat 21 de şedinţe.

După procesul intentat, în 2011, lui John Demianiuk, gardian în lagărul din Sobibor şi participant la Holocaust, legislaţia germană a fost schimbată. Pînă atunci puteau fi pedepsite numai persoane implicate direct în crime. În conformitate cu legea modificată, toate persoanele care au activat în diversele lagăre de concentrare, inclusiv personalul auxiliar şi cel din echipele de pază, pot fi acuzate de complicitate. În ultimii ani au avut loc mai multe procese. Săptămîna trecută a început la Itzehoe un proces împotriva secretarei comandantului din lagărul Stutthof. Procesul a fost amînat după ce inculpata, în vîrstă de 96 de ani, a fugit. (Cf. „Nonogenară acuzată de complicitate la crime în timpul nazismului”, RFI,  30.9. 2021.) După ce autorităţile au depistat locul unde s-a ascuns, nonogenara a fost arestată preventiv. Procesul va continua în următoarele săptămîni.