Se pregătește o lovitură de teatru la alegerile pentru conducerea CSM? Care e miza?

”Comisia va continua să monitorizeze îndeaproape această situație - inclusiv alte cazuri în curs - în contextul Mecanismului de cooperare și verificare și al raportului privind statul de drept", a afirmat un purtător de cuvânt al Comisiei Europene. Acesta a amintit că CSM a fost avertizat deja cu privire la activitatea Inspecției Judiciare, cea care impune sancțiunile. ”Rapoartele privind Mecanismul de Cooperare și Verificare au ridicat și preocupări structurale legate de Inspecția Judiciară, care rămân de rezolvat”, a amintit oficialul de la Bruxelles. De asemenea, acesta spune clar că sarcina CSM este apărarea independenței justiției și ”aplicarea regulilor privind libertatea de exprimare a magistraților privind organizarea și funcționarea justiției, precum și a normelor care se aplică vieții private”. Tocmai viața privată, mai precis două postări pe rețeaua Tik Tok fără legătură cu profesia, i-au atras judecătorului Dănileț excluderea din magistratură, decisă de secția pentru judecători a CSM pe motiv că, prin conduită, acesta ar fi adus atingere imaginii justiției”. Hotnews scrie că decizia, care va fi atacată de Cristian Dănileț la Curtea Supremă, a fost luată cu votul judecătorilor Bogdan Mateescu, actual șef al CSM, Lia Savonea, Simona Marcu, Mariana Ghena și Nicoleta Țînț. Împotrivă au votat Mihai Bălan și Andrea Chiș, în timp ce Gabriela Baltag și Evelina Oprina au propus sancționarea lui Danileț prin reducerea salariului. Tot Hontnews amintește că Inspecția Judiciară este condusă de judecătorul Netejoru. De ce ar fi importante aceste nume? Ei bine, întâmplător sau nu scandalul a intervenit în prag de alegeri la CSM. De aici lucrurile devin interesante : pentru funcția de președinte și-au anunțat candidatura judecătoarele Andrea Chiș și Gabriela Baltag, iar candidatul final dintre cele două ar trebui decis cu o jumătate de oră înainte de ședința de alegeri de către Secția de judecători iar Hotnews scrie, citând surse din CSM, că surpriza care s-ar pregări ar fi ca Secția să nu o propună pe niciuna dintre judecătoarele care nu au votat excluderea lui Dănileț. În aceste condiții, în ședința de plen pentru alegerea noii conduceri a CSM, programată joi de la ora 13.00, postul de președinte al CSM s-ar vacanta. Procurorul Nicolae-Andrei Solomon, desemnat de Secţia pentru procurori a CSM drept candidat pentru funcţia de vicepreşedinte al Consiliului, ar putea fi propus de plen ca președinte de facto, delegarea fiind singura soluție prevăzută de lege, care nu prevede însă și interimatul, au declarat pentru HotNews.ro surse din CSM. S-ar urmări astfel amânarea alegerii președintelui și o forțare a legii pentru a desemna tot un membru CSM care a mai ocupat funcția, deși Constituția prevede: "Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit" dintre cei 9 judecători și 5 procurori aleși în CSM. Cu alte cuvinte, s-ar forța fie menținerea în post în urma unei noi candidaturi a lui Bogdan Mateescu, fie revenirea unui fost șef al CSM. Miza conducerii CSM în 2022 este importantă: expiră mandatele președintelui instanței supreme și șefului Inspecției Judiciare și se schimbă întreaga componență a CSM, aleasă pentru un mandat de 6 ani, iar rolul președintelui Consiliului este esențial, explică Hotnews. În proiectul depus împreună cu candidatura sa, judecătoarea Andreea Chiș spune premonitoriu că ”orice soluție alta decât desemnarea uneia dintre noi de către Secția de judecători ar fi privită cu suspiciune, ar duce la un blocaj și o amplificare a conflictelor interne ce au erodat în substanță și ca imagine instituția”. ”Cu siguranță, ar scădea inacceptabil de mult și încrederea în consiliu, aflată oricum la cote de avarie. Aceasta ar facilita și o posibilă revizuire constituțională a atribuțiilor acestui organ”, mai avertizează magistratul. Rămâne așadar de văzut ce se va întâmpla cu alegerea noului președinte al CSM care, între altele, va avea putere de decizie și în privința celor două secții pentru procurori și judecători și în privința controversatei Inspecții Judiciare și nu trebuie uitat, ca să revenim la punctul de plecare, că Bruxellesul urmărește atent aceast proces considerat cheia de boltă a independenței magistraților.