Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


SIIJ a murit. Traiască noul SIIJ? Cum va funcționa instituția care va investiga magistrații?

7557268-mediafax_foto-alexandru_dobre.jpg

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu
Sursa imaginii: 
Mediafax Foto/Alexandru Dobre

Ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, a pus, vineri, în dezbatere publică proiectul de desființare a Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ). El a informat că de investigarea infracțiunilor care până acum erau în competența Secției se vor ocupa în viitor 42 de procurori, dintre care 12 vor fi în Bucureşti, iar restul din teritoriu. Cum va funcționa și cât de eficientă va fi noua instituție care îi va investiga pe magistrați?

Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție a fost creată în octombrie 2018, în timpul guvernării PSD-ALDE, la propunerea celebrei pe atunci Comisii Iordache din Parlament. În cei peste 3 ani de activitate, Secția a adus în prim plan mai degrabă controverse decât rechizitorii, doar câteva cazuri ajungând la judecată, majoritatea covârșitoare fiind clasată. Cea mai mediatizată acțiune a Secției a fost punerea sub control judiciar a Laurei Codruța Kovesi, fost procuror șef al DNA, și acest dosar rămas fără vrun rezultat concret, instanța supremă constatând „neîndeplinirea condițiilor necesare începerii urmăririi penale”.

În acești 3 ani de activitate a secției înființate de guvernarea PSD-ALDE, atât Comisia de la Veneția, cât și rapoartele MCV din ultimii ani au criticat înființarea acestei instituții care, conform informațiilor de pe site-ul Ministerului public, ar fi trebuit să se ocupe cu efectuarea urmăririi penale pentru infracţiunile săvârşite de judecători şi procurori. „Procesul defectuos de înființare a acestui organism a provocat ineficiența lui”, a explicat azi ministrul Justiției, Cătălin Predoiu, la conferința de presă în care a fost prezentat proiectul desființării SIIJ și înlocuirea sa cu un organism nou.

Ministrul Justiției a mai explicat că desființarea SIIJ și înlocuirea sa cu o structură nouă, despre care ministrul susține că va funcționa mult mai bine, este rezultatul unui proces complex în care au fost consultați specialiștii din domeniu. Până la sfârșitul lunii martie, proiectul ar trebui să își parcurgă întregul drum către implementare, a spus Predoiu. Ascultă:

„Pentru investigarea infracțiunilor care până acum erau în competența Secției, am folosit un model inspirat din modul de funcționare al Parchetului European. Adică un număr de 12 procurori în centru, la București și un număr de 30 de procurori răspândiți în țară. Către 2 procurori de fiecare curte de appel, în total, 42 de procurori care vor investiga infracțiunile care până acum erau în competența Secției. Acești procurori sunt anume desemnați de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Cei 12 procurori din București vor fi selectați și anume desemnați de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin plenul Consiliului, din cadrul Secției de Urmărire penală și criminalistică din cadrul Parchetului General. Cei 30 de procurori din curțile de apel, câte 2 procurori de fiecare curte de appel, vor fi selectați și anume desemnați de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii, din cadrul parchetelor de pe lângă curțile de apel.
Procurorii din Parchetul General vor fi propuși plenului de către procurorul general, respectiv procurorii de la parchetele curților de apel vor fi propuși plenului CSM de către prim-procurorii de la parchetele curților de apel.
Competența este partajată între cele 2 nivele, respectiv procurorii de la Secția de urmărire penală și criminalistică, potrivit articolului 3 din lege, vor desfășura urmărirea penală în cadrul infracțiunilor săvârșite de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii, de judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție și de procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de judecătorii de la curțile de appel, respectiv de către procurorii de la parchetele de pe lângă aceste instanțe. De asemenea, de judecătorii de la curțile de apel și curtea militară de apel, precum și, cum spuneam procurorii de la Parchetul Curții militare de apel”, a spus Predoiu.

Cât de eficientă va fi, așadar noua instuție care se va ocupa de infracțiunile magistraților? Radactorul șef adjunct al publicației Adevărul, Liviu Avram, este sceptic și spune că DNA s-ar fi putut ocupa mult mai eficient de aceste cazuri. Ascultă:

Predoiu a subliniat totodată că e nevoie de consens atât politic, cât și în cadrul sistemului de justiție pentru ca acest proiect să fie dus la bun sfârșit. În plus, „nu vom avea un nou SIIJ în locul cei vechi”, a promis Predoiu. Ascultă:

Nu de aceeași părere este jurnalistul Liviu Avram. El crede că noua structură ce va fi înființată seamănă mult cu SIIJ. Ba, mai mult, ar putea să funcționeze la fel de slab. Ascultă:

Calendarul propus este ca proiectul să stea în dezbatere publică până la data de 31 ianuarie, apoi, după revederea propunerilor, proiectul va primi o formă finală și va fi transmis Consiliului Superior al Magistraturii pentru aviz, conform legi. După obtinerea avizului, proiectul va fi înaintat guvernului, scopul propus de Predoiu fiind încadrarea cu această procedură într-un termen care să permită Parlamentului să adopte proiectul de lege în termenul stabilit în programul de guvernare, respectiv 31 martie 2022.

Critici dure la adresa proiectului promocat de ministrul Cătălin Predoiu au venit dinpre Opoziția din Parlament. Fostul ministru al Justiției din partea USR în Guvernul Câțu, Stelian Ion, a declarat că proiectul propus de actulul ministru pentru desfiinţarea SIIJ „ştirbeşte definitiv competenţa DNA de a ancheta cazurile de corupţie în care ar putea fi implicaţi magistraţi”, ceea ce şi-au dorit mereu preşedintele Klaus Iohannis, PSD, PNL şi UDMR, a spus Stelian Ion.