Într-un text publicat în PressOne, Emilia Șercan afirmă că a fost vizată de trei acţiuni de ameninţare, defăimare şi intimidare.
Jurnalista spune că a primit amenințări de la persoane necunoscute, inclusiv un mesaj pe mesageria Facebook de la o persoană care i-ar fi trimis mai multe fotografii private făcute în urmă cu 20 de ani, despre care jurnalista spune că i-ar fi fost furate dintr-un dispozitiv electronic.
Emilia Șercan mai spune că a trimis poliției o captură de ecran cu mesajul primit pe Facebook messenger, inclusiv fotografiile, iar la câteva ore distanță mesajul trimis poliției a apărut pe un site din Republica Moldova. De ce crede că este victima unei operațiuni de kompromat? Emilia Șercan explică:
E.Ș: Am decis să ies public pentru că au trecu 45 de zile de când am sesizat autoritățile române în legătură cu faptul că o probă pe care eu am depus-o la poliție într-un dosar penal a fost scursă pe internet.
Poliția și Parchetul nu mi-au comunicat timp de 3 săptămâni numărul de înregistrare, au refuzat efectiv să-mi comunice numărul de înregistrare al dosarului penal, iar până în momentul de față eu nu am fost audiată, nu mi s-a luat declarație de persoană vătămată în respectivul dosar penal, deși modul de procedură penală spune că declarația trebuie să fie luată de-n dată sau în cel mai scurt timp posibil.
Patruzeci și cinci de zile nu înseamnă nici de îndată și nici în cel mai scurt timp posibil.
Rep: Cum se explică această pasare de la un Parchet la altul? Cum au justificat-o?
E.Ș: În momentul de față pentru că eu nu am avut nici acces la dosar, deși am făcut cereri pentru a mi se oferi acces la respectivul dosar, nu știu. Pot să presupun doar că ajuns la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel pentru că probabil va trebui audiat și procurorul care a avut inițial cazul pentru a audia toate persoanele care eventual au intrat în legătură cu informația pe care eu am pus-o la dispoziția Serviciului de Investigații Criminale și de asemenea cu respectiva probă pe care eu am depus-o la dosar și care s-a scurs pe internet.
Rep: Înțeleg că ați discutat și cu reprezentanți ai Ministerului de Interne explicându-le că practic din dosar s-au scurs probe, înțeleg că va promis ministrul o anchetă internă. Cum simțiți că se întâmplă lucrurile acum?
E.Ș: Cred că la un sfert de oră după ce am constatat că acea probă pe care eu o pusesem la dispoziția poliției cu o zi înainte s-a scurs pe internet și după ce am descoperit că ea s-a scurs pe internet la un interval de 4 ore după ce eu am furnizat-o polițistei care a înregistrat plângerea și la 40 de minute după ce eu am plecat de la poliție l-am sunat pe ministrul de interne, pentru că nu știu cui aș fi putut eu să mă plâng de scurgerea dintr-un dosar penal a unei probe cheie.
L-am sunat, ministrul de interne s-a declarat în acea dimineață șocat, cu toate că mi-a spus că știa de cu o zi înainte despre existența plângerii mele.
Mi-a spus că va cere o anchetă internă la Serviciul de Investigații Criminale, pentru că asta este până la urmă în atributul ministrului de interne și după care mi-a facilitat o întâlnire în aceiași zi cu șeful Poliției Române cu care am stat de vorbă la el în birou timp de două ore și jumătate.
Șeful Poliției Române mi-a garantat că a solicitat deja o anchetă internă, spunându-mi textual „Nu ne jucăm cu lucrurile acestea, doamna Șercan”.
Și de atunci nu s-a întâmplat nimic, eu nu știu să existe un rezultat al acestei anchete interne, ba mai mult, plângerea penală pe care eu am depus-o pentru scurgerea de informații n-a fost investigată de către Direcția de Control Intern, ci a fost inițial trimisă la Parchetul de pe lângă sectorul 4 și a fost dată spre rezolvare la Secția 16 Poliție. Acesta a fost un al doilea semna pentru mine că se încearcă o mușamalizare.
Un prim semnal a fost acela în care șeful Poliției Române m-a chemat după 3 zile de la prima întâlnire avută cu el și mi-a prezentat un articol care proba, din punctul să de vedere, momentul în care acea probă s-a scurs pentru prima dată pe internet.
Iar timpul, data sau momentul din proba respectivă era la undeva cu 5 ore înainte ca eu să ajung la poliție și să depun plângerea. Problema este că eu în foarte scurt timp după întâlnirea cu șeful poliției am descoperit evidențe electronice care arătau că acel articol a fost antedatat, deci șeful Poliției Române mie mi-a prezentat date fabricate.
Nu știu dacă șeful Poliției Române a știut că acele date sunt fabricate, dar el mi le-a prezentat, el mi-a prezentat mie niște date fabricate care practic exculpau poliția de orice vină.
În momentul în care mi-am dat seama că se încearcă o mușamalizare la nivelul instituțiilor statului a scurgerii de informații atunci am anunțat autoritățile române, am anunțat oficialități europene, am anunțat reprezentanții ambasadelor din România și am anunțat organizațiile media locale și internaționale astfel încât cineva să știe despre ceea ce mi se întâmplă, în cazul în care mi s-ar fi întâmplat și altceva mai grav de atât, instituțiile statului să fie informate.
Urmare a respectivei scrisori pe care eu am trimis-o oficialităților române este că siteul cu articolul pe care mi l-a prezentat șeful Poliției Române a fost șters, a doua zi după ce eu am trimis aceste scrisori am constatat că acel site nu mai este funcțional și că el a fost șters total, deci nu doar articolul fabricat care mi-a fost mie prezentat de chestorul Benone Matei.
Rep: Cât de normal este totuși ca Ministrul de Interne să spună că știe de plângere în condițiile în care dumneavoastră care ați depus plângerea, nu una singură, stați și așteptați să fiți chemată la audieri? V-a surprins când a spus că știe?
E.Ș: Evident că m-a surprins când am aflat. Nu știu cât e de normal ca Ministrul de Interne să fie informat imediat după ce există o plângere depusă de un jurnalist în care reclamă faptul că cineva i-a violat viața privată și că i-a sustras anumite date personale din mijloacele electronice. În continuare sunt surprinsă și poate ar trebui să explice șeful Poliției București, șeful Poliției Române și chiar și Ministru de Interne dacă aceasta este procedura normală când un jurnalist reclamă poliției imediat superiorul politic, șeful politic al instituției, să fie anunțat.
Rep: În articol denunțați o operațiune de kompromat inițiată de autoritățile statului, și aici aș vrea să dezvoltați. Ce vă face să-i acuzați direct?
E.Ș: Toate dovezile și toată succesiunea de evenimente mie îmi arată că autoritățile statului sunt implicate în această operațiune de kompromat. În condițiile în care o dovadă, o probă pe care eu am depus-o într-un dosar penal este scursă pe internet la 4 ore după ce i-am dat-o polițistei care a înregistrat plângerea și la 40 de minute după ce eu am părăsit respectiva secție de poliție, asta îmi arată că avem de-a face cu o operațiune, cineva din poliție sau poate din Parchet, cu toate că mă îndoiesc la felul în care șeful poliției de fapt mi-a arătat ulterior acea probă fabricată care exculpa poliția.
Lucrul ăsta și bineînțeles alte dovezi pe care eu le am și pe care eu nu le-am făcut publice și le voi face publice în momentul în care voi considera ca va fi nevoie, îmi arată faptul că autoritățile statului român sunt implicate în această poveste, știu foarte bine ce s-a întâmplat și tac din gură.
Un alt indiciu care-mi arată că autoritățile statului român sunt implicate în această poveste e faptul că la 5 ore după ce eu am făcut publică, am dezvăluit această operațiune, nicio instituție a statului: Poliție, Parchet, Minister de Interne, Minister Public sau premier al României nu a reacționat în această poveste. Cred că dacă autoritățile statului se știau cu conștiința curată și știau că nu există nimic de ascuns în această poveste reacționau până în acest moment.
Rep: Pe de altă parte, de-a lungul timpului ați fost ținta unor amenințări cu moartea, despre plagiate vorbiți constant de ani buni deja, ce vă face toată această poveste să o puneți în legătură cu ultima dezvăluire, cea mai recentă care îl are în prim-plan chiar pe premierul Nicolae Ciucă?
E.Ș: A doua zi după ce am publicat faptul că teza de doctorat a premierului Nicolae Ciucă conține porțiuni care sunt plagiate am primit un mesaj foarte serios. Pentru mesajul respectiv am făcut plângere penală, după aproximativ 9-10 zile am primit o nouă amenințare pentru care am depus o nouă plângere penală.
Iar toată povestea acesta cu acele date personale care mi-au fost sustrase și-apoi încercarea poliției, sau de fapt nu încercarea, scurgerea poliției, încercarea poliției de-a construi o operațiune de kompromat - aceste situații, amenințările, acțiunile de intimidare și de denigrare nu au cum să nu aibă vreo legătură, directă sau indirectă.
Nu spun ca este o comandă a premierului Nicolae Ciucă să fiu discreditată, dar poate că cineva din poliție a simțit nevoia să facă benevol un serviciu.
De asemenea nu am nicio dovadă că cineva a comandat această chestiune în momentul de față, dar nu exclud ca în momentul în care probabil superiorii din Poliția Română au fost informați imediat că eu m-am dus să depun sau că depun o plângere penală referitoare la violarea vieții mele private nu exclud nici posibilitatea ca cineva, poate nu neapărat să fi comandat în mod direct, dar să fi făcut în așa fel încât să ducă la scurgerea respectivei informații și a probei respective din dosarul penal.
Rep: Spuneați că ați sesizat ambasade, organizații...Ce v-au spus acele organizații?
E.Ș: Organizațiile internaționale de presă mi-au oferit sprijinul, mi-au oferit tot ajutorul, inclusiv sprijin din punct de vedere legal.
Mai multe organizații europene și din S.U.A au trimis scrisori de asemenea către premier, către Ministrul de Interne, către procurorul general al României și către șeful Poliției Române solicitând informații referitoare la cazul meu.
A fost primit un singur răspuns de la Polița Română. O altă organizație care a trimis solicitare de asemenea la Poliția Română a primit în bătaie de joc un răspuns în limba română.
În momentul în care primești de la o organizație internațională o solicitare pe email în limba engleză, din politețe ar trebui să răspunzi în limba engleză.
În Poliția Română, competentă și cum să spun eu, foarte bine pregătit, nu s-a găsit nimeni care să traducă acel răspuns și să-l trimită în limba engleză către Comittee to Protect Journalists. Este o mare organizație care apără jurnaliștii, este în S.U.A, dar are filiale în mai multe țări.
Rep: La un moment dat apar niște semne mari de întrebare legate de faptul că v-ar fi fost spionat telefonul, că vi s-ar fi sustras de acolo date, fotografii personale. Această chestiune s-a lămurit? Cum puteți afla?
E.Ș: Eu am solicitat 3 expertize independente, iar experții de la Amnesty Tech, Citizen Lab și de la Bitdefender România, după ce au analizat telefonul meu, mi-au spus că nu au găsit niciun fel de urmă de spionaj, n-au găsit urme fiindcă aș fi avut telefonul infectat cu Pegasus sau un alt malwere sau un alt spyware care ar fi putut să-mi extragă din telefon...
Și întrebarea mea este, de o naivitate mare, să spunem dacă aș fi avut telefonul spionat, cum se face că a fost sustrasă doar acea probă pe care eu am depus-o la poliție și nu au fost sustrase și alte informații, fotografii sau pur și simplu, mesaje, conversații și așa mai departe pe care le-am avut în telefon? Și care sunt convinsă că ar fi fost de interes.
De asemenea, dacă Poliția Română are date și informații că telefonul meu a fost spionat, eu cred că este la fel de grav ca acțiunea de scurgere a unei informații din poliție.
Fie că am fost spionată, fie că s-a scurs o informație din poliție e la fel de grav. Însă niciun indiciu nu arată că telefonul mi-a fost spionat, ci toate indiciile arată că poliția a scurs informația respectivă din dosar.
Rep: Și spuneați că cel mai îngrijorător este cumva această tăcere de după ce ați făcut publice toate aceste informații.
E.Ș: Tăcerea autorităților este îngrijorătoare pentru că eu acum am ieșit public și am denunțat public situația cu care mă confrunt, însă autoritățile statului român au fost informate de mine prin acele scrisori încă din data de 9 martie, aproape acum o lună de zile.
Iar autoritățile au rămas pasive, nimeni nu m-a căutat după data de 9 martie, nici ministrul de interne, nici șeful Poliției Române, să-mi spună că au făcut ceva și că au o concluzie referitoare la scurgerea de informații din acel dosar.
Cred că autoritățile române în momentul de față ar trebui să aducă toate probele ca să se disculpe, dacă le-ar avea. Autoritățile ar fi trebuit până acum să aibă o reacție pe care nu o au. Mă întreb, din nou, de ce?
..............................................................................................................
Între timp, Poliția Română a transmis un comunicat de presă la mai bine de 5 ore de la publicarea materialului în care arată că la Poliția Capitalei au fost înregistrate 3 dosare penale, sub supravegherea Parchetului Judecătoriei Sectorului 4.
Dosarele vizează infracțiuni de amenințare, de violare a vieții private și, cel de-al treilea investighează tot infracțiunea de violare a vieții private.
Poliția mai precizează că procurorul Parchetului Tribunalului București face cercetări "în anchetă proprie".
În acest moment polițiștii anunță că fac “activități specifice” în vederea identificarii autorului".
"În prezent, se așteptă un răspuns într-un ordin european de anchetă, vital pentru continuarea activităților procedurale, se mai precizează în comunicatul Poliției.
Mai multe organizații neguvernamentale au reacționat și ele în acest caz.
APADOR-CH cere Direcției Control Intern din cadrul Ministerului de Interne să ancheteze cu celeritate acuzațiile formulate de jurnalistă și să informeze opinia publică privind rezultatele acestei anchete.
Revista Presei
Top articole
