Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Sunt favorizați cercetații penal de ultima hotărâre a CCR? Zegrean: Decizia era „necesară”

ccr.png

Cea mai recentă decizie a Curții Constituționale a României a generat acuzații la adresa judecătorilor CCR
Sursa imaginii: 
ccc.ro

Cea mai recentă decizie a Curții Constituționale a României referitoare la un articol din Codul Penal a generat acuzații dure la adresa judecătorilor CCR. Hotărârea Curții i-ar favoriza pe unii cercetați penal, susțin unii specialiști în dreptul penal. CCR se apără și susține că decizia sa este legitimă. Pe subiect s-a pronunțat la RFI fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean.

Un articol din Codul Penal declarat neconstituțional de judecătorii CCR generează dezbateri ample și, totodată, acuzații la adresa Curții Constituționale. Este vorba despre un articol care le permite în prezent magistraților să prelungească termenul de prescripție, adică de anulare a unui dosar, în cazul apariției unor probe noi sau, așa cum spune respectivul articol, în cazul îndeplinirii „oricărui act de procedură în cauză”. Curtea Constituțională este de părere că această sintagmă este neclară, imprevizibilă, incoerentă și, prin urmare, neconstituțională.

Totuși, unii specialiști în dreptul penal atrag atenția că decizia CCR ar putea duce la imposibilitatea prelungirii termenelor de prescripție din dosare penale importante. Cu alte cuvinte, dosare grele care trenează de ani de zile s-ar putea prescrie odată ajunse la termen, indiferent dacă în dosar apar probe noi.

Cât de justă este, așadar, decizia luată de judecătorii CCR? Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, a explicat pentru RFI că hotărârea luată de CCR nu e doar justă, ci și necesară. Zegrean spune că respectivul articol declarat neconstituțional de CCR este într-adevăr ambiguu și trebuie modificat de Parlament.

Mai exact, potrivit formei actuale a articolului 155 alin.(1) din Codul penal, ”cursul termenului prescripţiei răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. Fostul președinte al Curții Constituționale explică faptul că această sintagmă se traduce în unele dosare prin prelungirea nejustificată a termenului de prescripție. „Vă dau un exemplu pentru cazul unui dosar cu termen de prescripție 10 ani. În 10 ani, nu s-a finalizat urmărirea penală și judecata. Ca să nu se prescrie (n.r. procurorul de caz) mai făcea un act sau mai chema un martor”, spune Zegrean.

Judecătorul subliniază, așadar, că decizia CCR nu e „cu dedicație” pentru persoanele certate cu legea. În plus, el amintește că decizia privind neconstituționalitatea acestui articol a fost luată de CCR și în 2018. Conform legii, Parlamentul trebuia atunci ca, în termen de 45 de zile, să fi pus în acord textul legii cu decizia CCR, fapt care nu s-a întâmplat. În urma acestei noi decizii, Legislativul are din nou același termen pentru a modifica respectiva sintagmă considerată neconstituțională de CCR.

Ce se întâmplă, însă, cu dosarele care intră între timp în termenul de prescripție? Poate fi acest termen prelungit în cazul apariției unor noi probe sau nu? Augustin Zegrean afirmă că în astfel de cazuri judecătorii ar trebui să țină cont de decizia inițială a CCR din 2018, care a hotărât că articolu 155 alin.(1) din Codul penal este neconstituțional.

Ascultă:

 
Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean, despre decizia CCR