Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


"Legea fugarilor". Ministerul Justiței reacționează la fuga din țară a condamnaților definitiv

rfi_predoiu.jpg

Sursa imaginii: 
RFI

Ministerul Justiţiei propune o ”lege a fugarilor” ca răspuns la creşterea numărului de condamnaţi definitiv care au fugit din tara. Este considerată evadată persoana condamnată definitiv care nu se predă în termen de 7 zile.

Ministerul Justiţiei anunţă, marţi, că propune modificarea punctuală a Codului penal, pentru a întări funcţia de exemplaritate a pedepsei şi a apăra încrederea în Justiţie, printr-o ”lege a fugarilor”. Modificarea vine ca răspuns la creşterea numărului de condamnaţi ”fugari”. Astfel, devine evadare fapta persoanei condamnate definitiv de a nu se preda n termen de 7 zile.

”Ca răspuns la numeroasele cazuri în care persoane faţă de care s-a dispus o pedeapsă definitivă privativă de libertate se sustrag executării pedepsei, Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea art. 285, alineatele 3, 4 şi 5, al Legii nr. 286/2009 privind Codul penal. Prezentul proiect de lege nu vizează  o deficienţă a Codului penal în forma sa în vigoare, ci reprezintă o modificare de politică penală în contextul criminologic prezent descris în continuare”, a transmis, marţi, Ministerul Justiţiei, printr-un comunicat de presă.  

Potrivit instituţiei, ”creşterea numărului de condamnaţi care se sustrag executării pedepsei penale reflectă  o realitate socială nouă, urmare a unui cumul de cauze probabile: resurse financiare considerabile ale unora dintre condamnaţi, sentimentul impunităţii şi mentalitate bazată pe lipsă de respect faţă de lege şi Justiţie”.  

”Infracţiunea de evadare,  prevăzută de Legea nr. 286/2009 privind Codul penal, a fost concepută de legiuitor într-o perioadă în care fenomenul sustragerii de la executarea pedepsei după pronunţarea hotărârii judecătoreşti definitive penale nu era răspândit, persoanele faţă de care s-au pronunţat hotărâri judecătoreşti definitive de condamnare la pedepse privative de libertate predându-se autorităţilor pentru executarea pedepselor în cvasitotalitatea cazurilor, aceasta fiind conduita obişnuită a celor condamnaţi. În contextul  în care cazurile de sustragere de la executarea unei pedepse principale erau relativ izolate, au fost apreciate a fi suficiente mecanismele de cooperare judiciară internaţională în materie penală – fie că este vorba de cooperarea cu state membre ale UE (care se face pe baza legislaţiei unionale sau pe baze bilaterale), fie de cooperarea cu state terţe (caz în care sunt aplicabile convenţiile internaţionale în materie sau pe baze bilaterale) pentru a aborda situaţiile în care persoanele condamnate „fugeau” de lege, sustrăgându-se autorităţilor de aplicare a hotărârilor judecătoreşti definitive penale”, a mai transmis Ministerul Justiţiei.