Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Asociația Procurorilor: Unele propuneri pot afecta grav justiția

justitie.png

Image source: 
pixabay.com

Unele propuneri ale ministrului justiției pot afecta grav funcționarea sistemului judiciar, atrage atenția președintele Asociației Procurorilor din România, Bogdan Gabor. Asociația procurorilor urmează să analizeze propunerile pe larg în momentul în care acestea vor fi disponibile. Andreea Orosz a stat de vorbă cu reprezentantul Asociației Procurorilor, Bogdan Gabor, și l-a întrebat pentru început care sunt cele mai controversate propuneri.

Bogdan Gabor: Asociația Procurorilor din România a luat act de declarațiile Ministrului Justiției prin care anunță o serie de modificări de substanță a legilor justiției. Unele dintre aceste propuneri ni se par inedite și cred că o parte dintre ele pot afecta grav funcționarea sistemului judiciar.

Reporter: Care sunt acestea?

B.G:  În primul rând, cred că instituirea unei răspunderi materiale, obiective a magistraților, care va duce la o situație destul de complicată pentru magistrați în a-și asuma răpunderea în combaterea marilor tipuri de infracțiuni, sau în a lua o serie întreagă de măsuri, care, la un moment dat, din motive necunoscute la acel moment de către magistrat, pot să se întoarcă împotriva lui și să îi creeze o situație foarte complicată atât profesional, cât și material.

Rep: Dar dacă vorbim despre o justiție corectă, independentă, unde apare teama magistratului? De ce, dacă procesele, teoretic, sunt corecte?

B.G: În administrarea actului de justiție pot să apară o serie întreagă de necunoscute pe care, ca procuror sau judecător, la un moment dat, nu ai de unde să le știi. Ele pot apărea pe parcursul administrării probelor sau chiar pe căile de atac. Pot fi aspecte pe care tu, ca magistrat, nu aveai de unde să le știi, la momentul la care ai luat măsurile pe care le considerai la acel moment. Există reguli și există o răspundere a magistratului pentru actele sale. O instituire a unei răspunderi obiective, adică, dacă se întâmplă să apară o eroare judiciară la un moment dat, este o situație inedită, care nu se regăsește nicăieri în lume. Nicăieri în lume nu există un asemenea tip de răspundere a magistraților.

Rep: Cine ar fi mai vulnerabil, procurorul sau judecătorul?

B.G: Mai vulnerabil poate fi judecătorul pentru că el ia măsurile preventive, el este expus cel mai mult în asemenea situații. Dar, în aceeași măsură este și procurorul pentru că el prezintă ceva judecătorului să ia o anumită măsură sau nu. Nu aș face o delimitare care este mai expus. Și procurorul și judecătorul sunt la fel de expuși în fața unui asemenea tip de răspundere.

Rep: O altă propunere făcută de Ministrul Justiției este ca intrarea în magistartură să se facă la vârsta de 30 de ani. Cum găsiți propunerea?

B.G: Ar afecta în viitor funcționarea sistemului judiciar. Foarte greu se vor găsi oameni care să intre la 30 de ani la INM. Un absolvent de drept termină facultatea la 22 de ani și admitem că intră într-o profesie juridică, jurist sau avocat. El dacă își va face pe parcursul a șapte ani o profesie de avocat foarte bună, credeți că va opta să schimbe întreaga lui viață pentru a deveni magistrat? Eu cred că nu. În acest moment sunt foarte multe eforturi din partea statului, a tuturor autorităților și s-a reușit să se completeze locurile libere de magistrați în proporție de 80%. Dacă vom institui un asemenea tip de intrare în magistratură, la 30 de ani și cu cinci ani vechime, vă asigur că sistemul judiciar va avea o mare problemă în ceea ce privește ocuparea schemelor de personal. Nu am reușit nici până acum să le ocupăm, dar de acum înainte. Sigur, putem să discutăm despre câștigarea unei experiențe de viață mai mare a magistratului pentru a putea lua anumite decizii, dar acest lucru se poate face prin mărirea numărului de ani de formare. De exemplu și acum există posibilitatea ca avocații, consilierii juridici și notarii cu o vechime de cinci ani să intre în magistratură.

Rep: Inspecția judiciară trece de la CSM în subordinea Ministerului Justiției. Cum vedeți dumneavoastră, ca procuror, această trecere? Simțiți că trece spre partea politică?

B.G: Este o întoarcere în timp la controlul justiției de către puterea executivă. Din 2005, o dată cu instituirea Mecanismului de Cooperare și Verificare, s-a optat pentru o inspecție judiciară independentă. Ani de zile, întregul sistem judiciar s-a luptat să avem o inspecție judiciară. Acest lucru s-a reușit și a început să funcționeze chiar bine. În acest moment constatăm că inspecția judiciară este dusă la un organism politic, la un ministru din puterea executivă, chiar dacă este ministrul justiției. Vom avea un control al executivului asupra justiției, asupra magistraților prin inspecția judiciară, care, presupun că va fi un departament în cadrul ministerului. Repet, acestea se întâmplă în condițiile în care, o dată cu intrarea în Uniunea Europeană, ne-am asigurat că vom avea o justiție independentă, inclusiv prin crearea unui corp de inspecție judiciară independent. Toate aceste propuneri pe care le spun nu se regăsesc în niciuna dintre propunerile pe care, în anul 2015, magistrații, în adunările generale, au votat pentru unele modificări. Aceste modificări sunt total inedite. După cunoștința mea nu au fost discutate cu corpul profesional al judecătorilor și procurorilor. Ele au apărut dintr-o dată. Sigur, este de competența Ministrului Justiției de a face asemenea propuneri. Cred că inspecția judiciară, răspunderea obiectivă a magistratului, intrarea în magistratură sunt câteva propuneri pe care, cel puțin pe mine mă îngrijorează.

Ascultă aici interviul cu președintele Asociației Procurorilor din România, Bogdan Gabor