Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Note de subsol la raportul MCV

Comisia Europeană arată în raportul MCV publicat miercuri că per total ritmul reformelor a stagnat în 2017. Etapele parcurse de România în ultimele 9 luni  pentru a-și îndeplini angajamentele privind reforma judiciară și combaterea corupției sunt o sursă de îngrijorare, cu toate că există și progrese, atrage atenția Comisia Europeană.

Una dintre concluziile raportării de astăzi este că România nu scapă de MCV, iar Comisia va evalua din nou progresele din domeniu spre sfârșitul anului 2018.

Comisia Europeană vede progres  în patru dintre cele douăsprezece recomandări făcute României și cere în continuare progres.  Există tendințe pozitive, dar riscul regresului este ridicat. Formulările elegante și tehnice din partea specialiștilor de la Bruxelles am putea crede că lasă loc de interpretări. Fără a sublinia dacă obiectivele MCV au fost îndeplinite sau nu satisfăcător, totuși aflăm din concluzii că monitorizarea României continuă. Ceea ce spune de la sine suficiente lucruri. După  10 ani de la introducerea acestui mecanism, care a fost de-a lungul timpului motiv de dispute și interpretări politice, existau așteptări ca MCV să dispară, însă nu s-au constat suficiente progrese.

Comisia spune: În utimele 9 luni  România a avut două guverne, iar tensiunea dintre puterile statului a crescut.

Potrivit raportului publicat s-au realizat, însă și progrese în privința unora dintre aceste recomandări; este vorba, in special, despre instituirea unui sistem pentru verificarea conflictelor de interese din domeniul achizițiilor publice.

Care sunt marile intrebări pe care le ridică acest nou raport MCV?

Ordonanța 13 din Ianuarie care dezinicrimina anumite acte de corupție, propunerile pe legea grațierii și prevederile edulcorate din sfera abuzului în serviciu nu au fost văzute cu ochi buni în acest raport. 

Se subliniază de altfel îngrijorările din spațiul public mai exact nemulțumirea civică și protestele în stradă, și se au in vedere dubiile cetățenilor privind  capacitatea de a legifera în domeniu într-un mod coerent și transparent.

Un alt punct remarcat:  Legile Justiției de la sfârșitul lunii august.  Comisia remarcă în mod evident avizele negative de la CSM, reacția președintelui si a societății civile - care au notat că acest pachet normativ afectează indepedența justitiției.

Comisia recomandă și obținerea unui aviz pe modificările la Legile Justiţiei de la Comisia de la Veneţia. Aici după cum se știe se cam abandonase ideea de a mai aștepta avizul,  după ce pachetul de legi nu s-a mai adoptat direct de guvern, iar acum este discutat în Parlament.

Un traseu care într-un fel sau altul exclude opinia Comisiei de la Venetia, iar executivul european spune cu subiect și predicat că nu vede cu ochi buni subiectul.

Recomandarea clară și de data aceasta: avizarea Comisiei de la Veneția pentru a putea vorbi fără dubii despre de transparență și independență.

Raportul MCV urmărește sistematic aproape, pas cu pas istoricul schimbărilor și propunerilor din domeniul justiției și aminteai la început că a fost remarcată o tensiune în creștere  între  puterile statului.

La articolul 3.2 al raportului Parlamentul României este încurajat să urmeze pentru aleșii din legisaltiv  deciziille referitoare la incompatibilități, conflicte de interese  sau cazuri de averi nejustitificate. Urmează în raport un punct extrem de important, mai tensionat ca precedentul. Refuzul Parlamentarilor români de a aproba cererile de urmărire penală pentru politicieni.

Amintim cele mai recente cazuri sunt cele ale fostului ministrul Rovana Plumb, anchetată în Dosarul Belina, alături de Sevil Shhaideh și ministrul delegat pentru relația cu Parlamentul, Deputatul ALDE,  Viorel Ilie.

Raportul MCV face distincții speciale fiindcă activitatea Parlamentului intră in contradictie cu recomandarea  recomandarea 10  din cele 12 formulate pentru România spre rezolvare.

Recomandarea 10 desi aproape de a fi inchisă  fiindca  se părea că exista evolutii la acest nivel – in sensul în care raportul zice clar ca DNA a mentinut un ritm bun al activitatii sale chiar sub presiune intensă,  acum din cauza repetatelor avize negative privind urmărirea penală exista riscul redeschiderii acestei chestiuni care fusese considerată închisă.

In final Comisia Europeană  se așteaptă la avans real, nici la regrese, dar nici la stagnări așa cum se constată în acest al 17-lea raport MCV