Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Consolidarea excesivă și efectele nocive ale balastierelor ar fi putut provoca prăbușirea podului peste Siret de la Luțca

id197126_inquam_photos_inquam_photos.jpg

Podul de la Luţca, de pe Drumul Judeţean 207 A, care traversa râul Siret
Sursa imaginii: 
Inquam Photos / tvmneamt.ro / Ionut Corfu

Este expertiza făcută de decanul Facultății de Construcții din cadrul Universității Tehnice Gheorghe Asachi din Iași, Dorina Isopescu. Podul de peste Siret, care făcea legătura între mai multe comune din Neamţ, a cedat la câteva luni de la inaugurare.

A fost reabilitat recent cu fonduri prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL), 8 milioane de lei. Podul de la Luțca a fost proiectat în anul 1970 şi a fost dat în exploatare în anul 1973. Este unul dintre cele mai mari construcţii de acest gen din poduri din ţară, având o lungime de 216 metri. Nu a fost modernizat niciodată de când a fost construit şi nu mai prezenta siguranţă în exploatare. Deși președintele Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene declara că rezistă unei greutăţi de 340 de tone, dispusă după o anumită schemă de încărcare, podul s-a prăbușit când pe el treceau un autocamion şi o autoutilitară.

Decanul Facultății de Construcții din cadrul Universității Tehnice Gheorghe Asachi din Iași, Dorina Isopescu, într-un interviu la RFI România

Capacitatea de rezistență are anumite limite. O construcție se poate prăbuşi atunci când depășim greutatea admisă sau capacitatea e portantă și la o valoare de 1%. Deci nu știu dacă aceste greutăți ale celor două autovehicule sunt cele care au cauzat această prăbușire. Atunci ne punem întrebarea și ulterior, după ce s-ar fi făcut recepția, lucrurile ar fi putut să conducă la același deznodământ. Deci aici cred că sunt aspecte care trebuie analizate foarte atent și cred că experții care lucrează acum vor avea în vedere toate problemele care pot conduce la prăbușirea, pierderea stabilității, ruperea, depășirea rezistenței și capacității portante a podului. Nu pot să mă pronunț acum că doar aceste două autovehicule puteau să producă ruperea podului.

Le spuneți, atunci când le predați studenților, că uneori și o pană poate provoca prăbușirea unui pod. Despre ce e vorba?

Noi mergem pe o așa-zisă verificare de rezistență, care înseamnă că toate acele eforturi produse de încărcările exterioare trebuie să fie mai mici sau cel mult egale cu rezistența materialului care este pus în operă. Raportul între cele două conduce la ideea că acest raport trebuie să fie mai mic sau cel mult egal. Sunt proiectanți care lucrează acoperitor, în sensul de a păstra acest raport mult sub 1, ceea ce, câteodată, conduce la supradimensionarea construcțiilor sau sunt proiectanți care lucrează foarte aproape de 1 și, de aceea, spun eu, că și o pană sau un porumbel, dacă reprezintă acel 1%, poate duce la depășirea valorii de 1 și atunci sunt probleme cu capacitatea portantă, cu depășirea acesteia, dar de cele mai multe ori, noi lucrăm în proiectare cu musco-eficient, care au în vedere și acest aspect. Deci, e posibil să apară o problemă dintr-o greutate foarte mică, dar nu este suficient.

 

Constructorul a declarat presei centrale că nu a umblat la structura de rezistență aproximativ 99% deloc. Ce spune asta?

Putem să ne ducem cu gândul că inclusiv realizarea podului inițială poate avea probleme sau pot fi erori de la modul în care a fost conceput, proiectat și executat pentru că pot fi diferențe între proiect și execuție. Acest lucru conduce la anumite probleme legate de ceea ce s-a făcut prin consolidare. Consolidarea excesivă putea duce la o suplimentare a greutății care duce la apariția unor probleme, dar sunt și alte aspecte care trebuie avute în vedere. Știți că în România s-au mai rupt poduri. De cele mai multe ori, expertizele ulterioare au arătat că au avut loc și niște dezveliri are fundațiilor pilonilor datorită amplasării balastiere în amonte sau în aval pe pod, foarte aproape de acesta, exploatarea agregatelor conducând la modificarea cursului apei și creșterea vitezei, crearea unor curenți turbionari, care pot dezveli fundațiile, astfel încât, într-un anumit moment, prin, în cazul nostru, deplasarea celor două autovehicule, apariția vibrațiilor inerente ar fi putut să producă o deplasare care să conducă la ruperea pilonilor, a tot ceea ce am văzut în fotografii. Nu pot să mă pronunț mai mult pentru că nu am fost acolo, am văzut doar fotografiile pe care le prezintă presa și nu sunt concludente.