Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Efectele schimbării climatice cer soluții urgente

blackburn1.jpg

Profesorul Jim Blackburn
Image source: 
site-ul Universității Rice

Jim Blackburn este profesor de jurisprudență și practică ecologică la Facultatea de Inginerie Civilă a Universității Rice din Houston, unde co-prezidează Centrul De Educație, Alertă și Reacție la Fenomene Ciclonice. Titular al firmei de avocatură BlackburnCarter, el a pledat în cauze ambientale de referință și s-a implicat, vreme de trei decenii, în găsirea de soluții structurale pentru diminuarea efectului dezastrelor meteorologice.

Alertele lansate de-a lungul anilor de Jim Blackburn au avut un efect minor în raport cu magnitudinea și urgența problemei. Houston-ul, metropola în care trăiesc, pe o suprafață de 1.554 de km pătrați, peste 6 milioane de locuitori, este situat la 15 metri, în unele locuri la 7 metri sau chiar mai puțin, deasupra nivelului mării, fiind deci extrem de expus la capriciile unei naturi care servește evenimente meteorologice majore cu o frecvență din ce în ce mai mare. Infrastructura, concepută pentru 400.000 de locuitori acum aproape un secol, este debordată; cum s-a vazut în special anul trecut, cu uraganul Harvey, cele trei bazine de acumulare pot ceda ușor; practicile edilitare și ambientale, cu secarea de mlaștini și dezvoltarea în zone aluvionare, complică și mai mult problema. În acest context, acțiunea lui Jim Blackburn este vitală. El militează pentru o nouă viziune, de realism ecologic, care corectează erorile trecutului și propune o alternativă modernă, echilibrată, și responsabilă economic.

Jim Blackburn: Cred că s-a greșit în câteva privințe. În primul rând, s-a subestimat natura și  supraestimat capacitatea de a stăpâni apele. Pe viitor, va trebui să conviețuim cu apa, nu doar să limităm daunele provocate de inundații. Va trebui de asemenea să ne bizuim pe planificare, nu doar pe soluțiile inginerești. Nu luăm suficient în calcul schimbarea climatică, de pildă în relație cu intensitatea ploilor, uraganelor, valurilor de furtună. Tindem să ignorăm cât de învechite sunt practicile, cât de inexacte hărțile de risc la inundații care ghidează elaborarea planurilor de dezvoltare.  Nu folosim informația meteo de ultimă oră, fapt reliefat dramatic de uraganul Harvey. Unele schimbări sunt în curs, dar cât de rapide și complete rămâne de văzut.

Reporter: De ce? Care ar fi explicația acestei inerții, acestor factori negativi?

Jim Blackburn: Cred că texanii sunt tipi duri, obișnuiți să se descurce pe cont propriu și să supraviețuiască prin istețime și rezistență. Nu prea credem în reglementare pe aici, și  într-o anumită măsură  ne-a dăunat. Cred că am depășit faza în care un singur individ  poate prevedea și înțelege adecvat forțele cu care avem a ne confrunta. Prin urmare, unele dintre mentalitățile care au permis supraviețuirea individuală în Texas-ul ultimului secol nu mai sunt actuale.

Reporter: Care sunt ajustările necesare supraviețuirii în noul context ecologic?

Jim Blackburn: La modul ideal, prima ajustare ar fi să ne bazăm mai mult pe știință și pe oamenii de știință, pentru a înțelege mai bine viitorul. A doua ajustare ar fi să plănuim pentru orizontul 25, 50,  100 de ani. Standardele în construcții sunt în bună măsură perimate, fapt valabil și pentru multe alte orașe americane. Planurile noastre inginerești și de concepție arhitectonică trebuiesc total regândite, integrând deplin știința, realitatea schimbării climatice, principiile de sustenabilitate. Trebuie revizuită în totalitate și relația cu energia. Nu cred că producătorii de hidrocarburi au motive de alarmă, dar e nevoie de atenție mai mare la impactul bioxidului de carbon. Cred că putem face acest lucru în modalități inovatoare, creatoare, poate prin utilizarea mecanismelor de piață. Cu cât amânăm mai mult aceste ajustări, cu atât mai dificil va fi viitorul pentru litoralul texan, pentru întregul stat și pentru Statele Unite.

Reporter: Trei furtuni majore în tot atîția ani în regiunea dvs. Ce rol joacă încălzirea climatică și fenomenele ei conexe în această dramatică accelerare a ciclului meteorologic?

Jim Blackburn: Cred ca încălzirea climatică schimbă clar datele în ce privește de exemplu precipitațiile, dar și temperatura oceanului și implicit capacitatea acestuia de a stârni furtuni precum Harvey, Irma sau Maria. Ea este un factor major, prin evaporarea provocată de oscilații termice, la volumul fără precedent al ploilor care au însoțit uraganul Harvey. Resimțim din plin efectele schimbării climatice, care afectează coasta texană și economia americană. E o urgență, și cred că formularea monetară a acestui mesaj va fi receptată mai ușor, pentru că e,  probabil,  ceva mai puțin amenințătoare decât cea științifică. Încă mai important: va trebui să comunicăm mai bine noțiunea de risc, să găsim limbajul care să exprime acest risc. E imperativ să găsim repede soluții, pentru că viitorul economic al Houston-ului depinde de modul în care abordăm această chestiune a volumului fără precedent de ploi, uragane și incendii.

Reporter: Acest mesaj al urgenței schimbărilor și soluțiilor este în centrul activității dvs. de o viață. Nu e însă nerealist să ne așteptăm la schimbări pozitive, în special în actualul context politic?

Jim Blackburn: Dimpotrivă.  E  foarte realist să crezi că schimbarea este posibilă, și chiar mai repede decât ne închipuim. Sunt încurajat de faptul că oamenii de rând încep să priceapă că vremea din ultimii ani nu mai e cum a fost  când eram ceva mai tineri. Există și un termen local, "weird weather," (vreme trăznită), care în traducere înseamnă "schimbare climatică". Vremea devine deci deșteptătorul care trezește publicul la realitate și-l determină să ceară soluții.  Majoritatea texanilor sunt însă legitim îngrijorați de impactul pe care aceste solutii le-ar putea avea asupra industriei gazeo-petrolifere de care sunt dependenți. Cred că există modalități novatoare de a integra viitorul acestei industrii într-o soluție sensibilă la evidente. E imperativ însă ca asta să se întâmple cât mai repede. Industria petro-gazeiferă s-o accepte. Încă mai important,  politicienii să se implice, pentru a avea, cât de curind,  o industrie cu viitorul asigurat, dar care să nu provoace daunele actuale.

Reporter: Cum vă place să spuneți, domnule profesor, cheia este că Houston-ul să învețe a trăi "cu natura, nu împotriva ei".

Jim Blackburn: Absolut. A trăi în armonie cu natura este, categoric, cea mai importantă lecție pe care Houston-ul  o are de învățat. Ceea ce înseamnă că apa devine parte integrantă a planului edilitar. Cu timpul, se va întâmpla.

 

Toate interviurile realizate de corespondentul RFI în SUA, Radu Tudor: http://www.rfi.ro/tag/interviu-sua

Ascultă AICI interviul cu Jim Blackburn
1748