Mediu

Roxana Bojariu explică faptul că „asistăm la perturbaţii ale tipurilor de circulaţii caracteristice sezonului cald şi trebuie să ţinem cont că persistenţa acestor perturbaţii şi intensitatea lor pot fi legate de schimbarea climei. Avem într-o lume mai caldă o creştere a frecvenţei şi intensităţii fenomenelor extreme (...). În Marea Britanie avem o secetă de o intensitate care nu a mai fost înregistrată în ultimele patru-cinci decenii. Avem secetă în Suedia, Norvegia, Finlanda, Polonia, Germania, dar în acelaşi timp am avut şi fenomenele acestea cu precipitaţii foarte abundente”.

Cum ne adaptăm la fenomenele meteo extreme? Climatologul spune că „dacă vorbim de valuri de căldură, contează foarte mult cum îţi dezvolţi o localitate, un oraş, în aşa fel încât la valul de căldură determinat de condiţiile globale, să nu mai adaugi şi insula de căldură a oraşului, printr-o excesivă izolare a solului cu beton, prin clădirile construite în aşa fel încât să reţină mai multă căldură în interiorul oraşului şi ventilarea să se facă mult mai greu în oraş (...). Mai mult luciu de apă, o reţinere a apei când avem ploi intense, în aşa fel încât pe de o parte să diminuăm scurgerea la suprafaţă, iar pe de altă parte să moderăm extremele termice, pentru că prin evaporarea apei de pe suprafaţa lacurilor sau altor amenajări de corpuri de apă, practic noi răcim atmosfera din imediata apropiere”.