Climato-sceptic american: Contribuția umană la încălzirea planetară este minoră

John Christy: Întrebarea adevarată este de ce.  Evoluția e măsurabilă, deci lumea spune "climatul s-a schimbat, s-a încălzit" din secolul al XIX-lea și până astăzi. Ori, privind istoric, schimbarea,  permanentă,  e rezultatul variabilității naturale. Evenimente majore influențază temperatura: El Nino o mărește, aerosolii difuzați în atmosfera de  erupții vulcanice  o reduc. Dacă facem abstracție de acești factori rămâne, în straturile superioare ale atmosferei, o tendință termică ascendentă de ordinul unei zecimi de grad pe deceniu. Aceasta este, cu aproximație, contribuția termică a gazelor cu efect de seră. În general,  prin "încălzire globală" se înțelege încălzirea datorată factorului uman. Eu constat încălzirea din ultimii 40 de ani dar nu mă hazardez să spun care-i cauza, pentru că responsabilă poate fi mama-natură, sau  oamenii.  Responsabile sunt ambele, dar nu știm, la ora actuală, în ce proporție.

Rep.: Putem ști?

John Christy: Putem ști, dar nu cu un grad mare de certitudine. Într-un studiu publicat acum doi ani am încercat să precizăm contribuția umană la încălzirea planetară. Este minoră. Știm că în prima jumătate a secolului trecut s-a înregistrat o încălzire substanțială, dar răspunzători nu puteau fi oamenii; era în primul rând natura.  Cine e "de vină" pentru încălzirea globală din ultimii 40 de  ani? Natura singură, natura plus oamenii? Natura plus oamenii, bineînțeles, dar aportul cantitativ al factorului uman nu-i cunoscut.

Rep.: Chiar și așa stînd lucrurile, de ce să nu se intervină legislativ pentru a contracara efectele nocive evidente ale gazelor cu efect de seră și altor noxe?

John Christy: O lege, o reglementare adoptată trebuie să aibă un efect. Acum 12 ani, în 2007, am utilizat, într-o sală de tribunal federal, un model predictiv gen, "dacă adăugăm cantitatea X de CO2, rezultă încălzirea Y.  Dacă eliminăm prin reglementare o parte din X, atunci încălzirea e Z. Diferența dintre Y și Z este infinitezimală, atât de minusculă încât e practic nemăsurabilă. Rezultă deci că aceste legi și reglementări vor avea practic zero impact asupra climatului, dar impact substanțial asupra dezvoltării economice lovindu-i în special pe cei săraci. Dacă obiectivul e să ajuți oamenii,  pe cei săraci în primul rând,  atunci cheltuielile pe energie trebuie ținute la un nivel scăzut. Reglementarea climatică are ca rezultat creșterea costurilor energetice, fără  beneficii măsurabile în ce privește climatul, pentru că emisiile nocive sunt atât de mari în țări precum China și India--în Statele Unite și Europa ele sunt în esență stabile--încât capacitatea noastră de a influenâa ce se întâmplă la nivel planetar este extrem de mică. Urgența nu-i atât de mare cât o arată teoria. Conform studiilor pe care le-am efectuat, această teorie exagerează încălzirea. În lumea reală, căldura eliberată în spațiu este dublă față de model. Cu alte cuvinte, în realitate căldura se disipează, în model ea rămâne blocată.

Rep.: Climato-scepticii sunt minoritari, împotriva curentului. Aveți critici, cum știți foarte bine, care dispută înăși acuratețea modelului Christy- Spencer, subliniind că rezultatele dvs. sunt uneori în dezacord cu ale celorlalte patru grupuri care efectuează estimări prin acealași sistem satelitar. Ce răspundeți acestor critici?

John Christy: Înclin spre scepticisim în privința modelelor: am demonstrat cu probe că  nu sunt adecvate. În cealaltă tabără avem persoane care consideră bioxidul de carbon un gaz malefic și cred în încălzirea rapidă și periculoasă. N-au dovezi în acest sens dar sunt țări pe pozitțe, extrem de emotivi și convingători.  Sunt mai numeroși cei care cred că schimbarea climatică e un motiv mai serios de îngrijorare decât cred eu și motivul este, în opinia mea, că nu analizează observațiile și datele științfice cu destulă atenție, nu depun suficiente eforturi pentu a înțelege cu adevărat sistemul climatic.

Rep.: Avem, în sprijinul grupului de  "emotivi" cu o întelegere imperfectă a științei, Raportul Național Asupra Climatului, publicat în noiembrie trecut și care  are girul a treisprezece agenții guvernamentale.

John Christy: În Raportul Național Asupra Climatului s-au folosit modele ce dau rezultate eronate,  care încălzezc planeta mult prea mult. Există  metode de a genera energie la preț accesibil? Da, există. Non-carbonice? Da, și trebuie să le utilizăm pe toate în folosul omenirii.  Dar, trebuie să avem întotdeauna energie disponibilă și accesibilă, pentru că energia înseamnă viață mai lungă și mai bună. Omenirea asta dorește.  Acordul de la Paris privind climatul nu va conta, și datele pe care le avem la dispoziție o arată. Angajamentele nu sunt respectate la nivel național, emisia de bioxid de carbon crește și va continua să crească pentru ca principalii emițători de CO2 sunt în faza de creștere economică în beneficiul populației.

 Rep.:  Ce trebuie făcut, domnule profesor, care ar trebui să fie prioritățile umanității în această sferă?

John Christy: În opinia mea, omenirea are probleme ambientale care trebuie confruntate. Apa trebuie să fie curată, aerul fără poluanți--poluanți, nu bioxid de carbon. Cred că ar trebui să ne concentrăm pe probleme ecologice rezolvabile eficient, cu rezultate apreciabile, și acestea sunt apa și aerul curat.