Universitar: În România cu foarte mare greutate mai poți face agricultură fără pesticide

Aceste substanțe însă trebuie folosite cu responsabilitate, iar autoritățile locale au datoria de a-i monitoriza și consilia pe fermieri, în special pe micii fermieri, care sunt mai tentați să nu respecte procedurile, explică Elena Drăghici.

“Pentru a putea să-și vândă marfa fiecare fermier trebui să obțină un certificat de producător. Și atunci, la nivel de comună, trebuie să i se explice cum trebuie să folosească îngrășămintele, cum trebuie să folosească ierbicidele, insecticidele etc. Trebuie să i se explice care este sursa de apă pe care o poate folosi la irigarea culturilor, la spălarea produselor pe care le scoate la poartă sau la piață.

Este foarte importantă sursa de apă pentru că sunt unele focare de infecție, cum ar fi Escherichia coli care se transmite prin apa de irigat. Și atunci pot apărea probleme microbiologice care se transmit…

Ar trebui ca la nivel de comună să se implice mai mult responsabilul cu protecția fitosanitară și să colaboreze cu micul fermier, iar micul fermier să aibă încredere în ceea ce i se recomandă la nivel de Primărie sau la nivelul Inspectoratului Teritorial pentru Protecția Fitosanitară.

Asta este foarte important. Altfel lucrurile degenerează pentru că în general nu toți micii fermieri au studii de specialitate însă au doar practica în sânge, mulți fac după ureche, că au auzit de la cutare că un produs este mai bun sau celălalt, de cele mai multe ori nu respect[ dozele, cresc dozele. Atunci e normal că acele produse sunt concentrate în legume", explică profesorul universitar Elena Drăghici. Trebuie să existe o colaborare între specialiști și micii fermieri, mai spune specialista.

Un viitor fără pesticide? Nu e posibil

Nu prea e posibil, recunoaște Elena Drăghici. “În România cu foarte mare greutate se poate face agricultură fără pesticide. Însă, sunt tot felul de produse acceptate de agricultura ecologică. Diferența: cantitatea de produs ecologic este mult mai mică facă de cea obținută prin agricultura convențională, cantitățile sunt duble. De exemplu, dacă în agricultura ecologică obținem 50-60 de tone de tomate la hectar, într-o agricultură performantă obținem până la 800 tone de tomate la hectar. Este o diferență, însă este mult mai bine să se controleze și să se reducă cât se poate de mult cantitatea de pesticide folosite. În condițiile țării noastre, cu clima și cu această lipsă de coordonare între fermieri, pentru că insectele migrează dintr-un loc în altul, nu e suficient ca un singur fermier să-și trateze cultura, dacă celălalt nu a tratat-o, mai explică specialista.

În ceea ce privește ierbicidele, acestea ar trebui să se folosească numai dacă avem un număr foarte mare de buruieni. Altfel, este bine să limităm folosirea ierbicidelor pentru ca substanța activă să nu fie asimilată de către plantă și să fie concentrată în fruct, mai spune profesorul universitar Elena Drăghici de la Facultatea de Horticultură din cadrul Universității de Știinte Agronomice București.